*Ordinul nr. 306 „Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale”, indicativ GP081-Q3


Millenium Dome, Greenwich, England, Richard Rogers

Millenium Dome, Greenwich, England, Richard Rogers

tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

cropped-justice-symbol-17612.jpg

►→home

Table of Content united architects legislaţie 4
* Table of Content all Sites

Agrementări:

arh. Viorel Mihalache: Numărul înregistrării în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (TNA): 5260
arh. Daniela Şlincu (TNA): 3243
dr. arh. Dragoş Ciolacu (TNA): 127
arh. Dragoş Călugăreanu (TNA): 4249
arh. Dorin Curelaru (TNA): 216

► Acestea sunt link-uri la fişiere de prezentare în animaţie (filmare simulată) a unor construcţii:
Proiect tip 117
Proiect tip 112
Proiect tip 109
Proiect tip 88
Proiect tip 97
Proiect tip 87
Casă din panouri lemn, demontabilă
Biserica Mânăstirii Horaiţa, Neamţ
Bar la ţară cu locuinţă de serviciu

► Documentaţia completă (scrisă şi desenată, arhitectură, structură, instalaţii electrice, termice, sanitare) pentru oricare dintre modelele prezentate vă poate fi remisă la preţul de 1.500 RON pentru proiect de autorizare a construcţiei (doar arhitectura) sau 2.500 RON (arhitectură, structură, instalaţii) (PAC) şi 4.000 RON pentru proiectul tehnic (arhitectură, structură, instalaţii) (PTh, DDE). La aceste preţuri este inclusă adaptarea la teren şi mici modificări funcţie de necesităţile clientului.

►→Pentru proiecte de case de locuit executate după tema dumneavoastră sau după o temă propusă de noi preţul de proiectare este de 3.500 RON pentru proiectul de autorizare de construcţie (PAC) şi 6.500 RON pentru proiectul tehnic (PTh, DDE), indiferent de amplasamentul construcţiei;
Pentru stabilirea soluţiei, vom deschide o pagină pe site-ul nostru de propuneri proiectare (publică sau privată – deci vizibilă doar pentru dumneavoastră) cu schiţe, planuri şi o filmare virtuală a casei) actualizate până la ajungerea la un acord comun ca aceasta:

PROPUNERE PROIECTARE

► pentru detalii vezi: ►→tarife-proiectare

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce economii. De asemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.

Adresele de contact:
arh.danmihalache @gmail.com; architects.co@gmail.com, la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :

0770/694.945; 0748/371.353; (arh. dan mihalache)

0745/414.909 (arh. Daniela Şlincu: slincud@yahoo.com : arhitectură, urbanism, sistematizare)
– 0722/694.564 (dr. arh. dragoş ciolacu – urbanism, sistematizare)
– 0722/328.919 (arh. Dorin Curelaru)
0741/602.408 (ing. mihai călugăreanu)
– 0730/267.259 (ing. topo codru condurache)
– 0745/208.605 (ing. topo dan vasiliu)
– ing. cadastru dana frunza -ridicare topo, intabulare
0745278975; 0723280269
ing. cadastru elisei ioan, 0740199160-ridicare topo, intabulare
topografii@yahoo.com
– expertize tehnice, verificare proiecte: prof. dr. ing. liviu groll
– studiii geo: ing. alexandru vosniuc
– execuţie: ing. Mihai Zaharia: 0742/695.093; mihaizaharia123@gmail.com
– materiale de construcţie: Donausieger SRL (0742/852.021)
– asistenţa juridică: avocat constantin băcăuanu, tel. 0744/645.317
►→ Pentru mai multe detalii de contactare ►→ mergi la: ►→contact.

OFERIM COMISION DE PROIECTARE
funcţie de valoarea proiectului, indiferent de amplasament sau destinaţie

Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sub-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa la categoria “my sites
Colegilor arhitecţi şi ingineri care găsesc interesante informaţiile furnizate le dorim succes. Lăsaţi sugestii de completare sau contactaţi-ne pentru completarea listei ori trimiterea prin email a unor date suplimentare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
► Pentru legi, regulamente, ordine, normative de proiectare pe care nu le găsiţi pe acest site click aici: ► LEGISLAŢIE

►→ conţinut document, inclusiv tabele, fig.: ►→ghid-privind-proiectarea-si-executia-rezervoarelor-mici

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI
ORDINUL Nr. 306 din 16.09.2003
pentru aprobarea reglementării tehnice
„Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din
elemente prefabricate în zone rurale”.
indicativ GP081-Q3
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr, 10/1995, privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Având în vedere avizul nr. 32 / 01.07.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ORDIN:
Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale, indicativ GP 081-03, elaborată de INCERC, filiala Cluj şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l.
Art. 3. – Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON TUDOR MUREA

1 Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor- INCERC Bucureşti

3

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI
GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA
REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE
PREFABRICATE ÎN ZONE RURALE
INDICATIV GP 081-03
Elaborat de: INCERC-Filiala Cluj
Director: conf. dr. ing. Călin MIRCEA
Responsabil temă: ing Mihai FILIP
Colectiv de elaborare: dr. ing. Mircea PĂSTRĂV
prof. dr. ing. lldiko BUCUR (Univ. Tehnică Cluj)

Avizat de:
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ – M.T C.T.
Director general: ing. Ion STĂNESCU
Responsabil de temă: ing. Mihai CRAINIC
CUPRINS
1. Prevederi generale 6
2. Soluţii constructive 11
3. Materiale 19
4. Instalaţii 30
5. Indicaţii privind proiectarea 31
6. Indicaţii privind execuţia 50
7. Tehnologii de precomprimare a rezervoarelor 56
8. Controlul calităţii şi recepţionarea lucrărilor 58
Anexă 61
Bibliografie 67

5

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUŢIA
REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE Indicativ
GP 081-03 PREFABRICATE IN ZONELE RURALE

1. PREVEDERI GENERALE
Rezervoarele mici, în înţelesul prezentului Ghid, sunt construcţii destinate înmagazinării apei, cu structura din elemente prefabricate din beton armat sau beton precomprimat, cu capacităţi de până la 5.000 mc.
1.1. Domenii de aplicare
Ghidul se referă la rezervoarele pentru înmagazinarea apei potabile sau industriale neagresive, situate în zone seismice având coeficientul de intensitate seismică k, cuprins între 0.08-0,2 pentru zona a-II-a climatică, având temperatura ele exploatare care nu depăşeşte 28°C.
Prezentul Ghid are ca obiect stabilirea unor reguli care se vor aplica la proiectarea, execuţia şi exploatarea rezervoarelor mici executate din elemente prefabricate în zonele rurale.
Prevederile din prezentul Ghid se adaugă la cele cuprinse în standardele şi prescripţiile tehnice complementare menţionate în Anexa l. În cazul în care unele prevederi specifice diferă se vor aplica prevederile prezentului Ghid.
Proiectarea şi execuţia rezervoarelor se recomandă să se facă de proiectanţi cu experienţă şi verificatori atestaţi pentru exigenţele lucrărilor de proiectare în acest domeniu care pot asigura nivelul de tehnicitate şi calitatea reclamată de acest tip de lucrări.
Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL
INSTITUTUL DE CERCETARE- TRANSPORTURILOR,
DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII CONSTRUCŢIILOR ŞI
Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – TURISMULUI, cu ordinul
Filiala Cluj nr. 306 din 16.09.2003
6

În proiectele de execuţie vor fi adaptate prevederile prezentului ghid prin Caietele de sarcini şi Fişele tehnologice privind tehnologia de execuţie şi regulile de exploatare a rezervorului.
O cerinţă importantă pentru proiectarea şi executarea rezervoarelor mici în condiţii de calitate superioară, este găsirea şi aplicarea acelor soluţii tehnologice care asigură realizarea acestui gen de lucrări în condiţiile rurale din ţara noastră.
1.2. Clasificarea rezervoarelor
Rezervoarele mici pentru apă potabilă cu capacităţi de până la 5.000 mc se pot executa în variante simple de 500, 1000, 2500, 5000 mc. sau cuplate 2 x 500, 2 x 1000, 2 x 2500, 2 x 5000 mc.
După destinaţia rezervoarelor putem distinge:
– rezervoare_pentru apă_potabilă;
– rezervoare pentru apă industrială;
– cuve şi bazine din cadrul staţiilor de tratare a apei;
– cuve şi bazine din cadrul staţiilor de epurare a apelor
uzate.
După poziţia lor faţă de sol deosebim următoarele tipuri de rezervoare mici:
– de suprafaţă;
– semi îngropate;
– îngropate.
După forma în plan:
– dreptunghiulară;
– poligonală;
– circulară.
După modul de acoperire rezervoarele pot fi:
– descoperite;
– acoperite.
7

Din punctul de vedere al tehnologiei de execuţie a elementelor prefabricate pentru rezervoarele mici se deosebesc:
– cu elemente din beton armat;
– cu elemente din beton precomprimat.
Alegerea formei şi a dimensiunilor rezervorului se va face ţinând seama de o serie de factori printre care:
– fluxul tehnologic pe care-l deserveşte:
– amplasarea rezervorului (suprafaţa disponibilă în plan);
– modul de lucru static;
– tehnologia de execuţie şi exploatare;
– economicitatea soluţiei.
Tendinţa este ca pentru o capacitate dată, forma să fie astfel aleasă încât să necesite un consum minim de material de construcţie. Forma optimă în plan pentru a se asigura un consum minim de material şi pentru optimizarea stării de eforturi interioare este cea circulară, în ajutorul acestei afirmaţii, un calcul comparativ arată că pentru un volum V. la o înălţime H şi o suprafaţă de bază rezultată S, lungimea perimetrală a rezervorului este de 3,58 x S1/2pentru forma circulară, 4 x S1/2 pentru forma pătrată, şi > 4 x S1/2 pentru forma dreptunghiulară.
În cele mai multe cazuri înălţimea rezervorului este dictată de considerente de ordin funcţional. Pentru rezervoarele de apă potabilă înălţimea variază între 2-6 m, pentru a se evita variaţii mari de presiune în circuitul de alimentare cu apă.
Rezervoarele de capacitate mică folosite pentru înmagazinarea apei se pot realiza din elemente prefabricate asamblate prin precom-primare astfel:
• cu fascicule pozate în tecile montate înaintea betonării
elementelor prefabricate;
• prin precomprimare exterioară:
– prin înfăşurare cu sârmă SBP;
– cu toroane pozate la exterior pe perete;
8

cu armătură gresată, realizată din două s-au mai multe toroane fixate în mantale de protecţie (realizată din mase plastice), pozată la exterior pe perete.
Se consideră că pentru capacităţi de peste 500 mc rezervoarele, precomprimate sunt mai ieftine faţă de cele din beton armat.
1.3. Noţiuni şi terminologii specifice
/. Ancoraj – Piesă metalică sau din beton armat în care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcţii după pretensionare.

2. Armătura nepretensionată pasivă – Armătură nepretensionată
cu rol preponderent constructiv, în elementele din beton precomprimat.
3. Armătura nepretensionată complementară – Armătură de tip
PC dispusă pe aceiaşi direcţie cu armătura pretensio-nată şi participă împreună cu aceasta la realizarea solicitării capabile, având totodată un rol important în satisfacerea condiţiilor de verificare la fisurare şi deformaţii.
4. Armătură pretensionată – Armătură de înaltă rezistenţă
cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea elementelor şi structurilor în construcţii. După momentul realizării operaţiei de tensionare se deosebesc două tipuri de armătură pretensionată:
– preîntinsă;
– postîntinsă.
5. Armătura preîntinsă – Armătura care se tensionează (de culei
pe standuri sau cofraje autoportante), înainte de
9

turnarea betonului. Armătura preîntinsă se înglobează în betonul turnat, iar prin întărire se asigură conlucrarea cu acesta prin aderenţă.
6. Armătura postîntinsă – Armătura care se tensionează după
întărirea şi montarea elementelor. Armătura se aşază fie în canale la interiorul secţiunii elementelor, fie la exteriorul acesteia.
7. Blocaj – Piesă specială metalică în care se fixează armătura
preîntinsă pe culee, tipare sau nervuri, (după tensionare).
8. Blocare – Operaţie efectuată la sfârşitul pretensionării prin
care se fixează armătura pretensionată în blocaje sau ancoraje.
9. Fascicul — Armătură postîntinsă alcătuită dintr-un grup
de armături paralele (sârme, toroane) care se tensionează cu acelaşi dispozitiv şi se blochează cu acelaşi ancoraj.
10. Injectare – Operaţia de introducere sub presiune a unui
amestec (pastă de ciment) în canalele (tecile) în care este aşezată armătura postîntinsă.
11. Teacă – Piesă tubulară din bandă de oţel sau ţeava de
PVC cu care se realizează la turnarea betonului în canalele de la interiorul secţiunii elementului în care se introduce armătura.
10
2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE
2.1. Alcătuirea constructivă a rezervoarelor mici trebuie să
conducă la realizarea unor structuri care pot prelua în bune condiţii
solicitările datorate acţiunilor la care sunt supuse pe durata execuţiei şi
în exploatare, astfel încât să se asigure cerinţele fundamentale de
rezistenţă, stabilitate, durabilitate şi etanşeitate. La acestea se adaugă
pentru rezervoarele de înmagazinarea apei potabile şi cerinţa de
păstrarea calităţii apei.
2.2. Rezervoarele din beton precomprimat oferă condiţii
superioare de etanşeitate şi siguranţă în exploatare faţă de cele din
beton armat, datorită faptului că ele sunt astfel concepute încât, în
exploatare să fie solicitate la eforturi de compresiune în pereţi.
2.3. La realizarea în tehnologia cu elemente prefabricate a
pereţilor rezervoarelor, se va ţine seama de necesitatea asigurării unor
condiţii perfecte de realizare a monolitizării şi etanşării rosturilor
verticale şi orizontale.
2.4. Executarea rezervoarelor alcătuite cu elemente prefabricate
prezintă următoarele avantaje faţă de cele executate cu pereţii din
beton monolit:
– elementele prefabricate se execută în fabrici de prefabri-cate sau în poligoane special amenajate pe şantier, obţinându-se
astfel un beton compact omogen;
– posibilitatea realizării unui beton cu grad de permeabi-litate redus permite renunţarea la tencuielile interioare;
– se elimină cofrajele pentru turnarea pereţilor;
– se scurtează considerabil durata de execuţie a rezervorului.
La punerea în operă şi pentru tratarea ulterioară a betonului se vor respecta prevederile specifice din Codul de practică NE 012-99 [Anexa 1].
11

2.5. Dintre dificultăţile legate de prefabricarea rezervoarelor cea
mai importantă este realizarea constructivă a zonelor de îmbinare
dintre elementele prefabricate ale peretelui, precum şi dintre radier şi
perete, astfel ca ele să asigure o etanşeitate perfectă.
Cele mai utilizate soluţii constructive pentru rezervoarele de înmagazinarea apei sunt constituite din două tipuri de construcţii care alcătuiesc împreună un ansamblu funcţional compus din:
– rezervorul propriu-zis,
– casa vanelor, construcţia care adăposteşte zona de capăt a
conductelor şi instalaţiilor şi face legătura între rezervor şi
reţeaua de instalaţii exterioare.
Casa vanelor poate fi de tip independent (Fig. 1.) sau în cazul a două rezervoare cuplate, poate fi situată între acestea, (soluţie constructivă cel mai des întâlnită la rezervoarele mici). Cuva rezervorului se separă de casa vanelor cu rosturi etanşe.
2.6. Structura rezervoarelor
Structura rezervoarelor pentru înmagazinarea apei este alcătuită în general din următoarele subansamble:
2.6.1. Placa de fund – placă elastică cu o grosime de cca. 15-25 cm, realizată din beton armat, având clasa Bc 25 (C 20/25), cu gradul de impermeabilitate P810.
Sub placă se execută un strat de egalizare realizat din beton de clasă minimă Bc 7,5 (C 6/7,5) care asigură un grad de impermeabilitate P 410.
În unele cazuri între placa de fund şi betonul de egalizare, ca măsură de impermeabilizare, se prevede o izolaţie hidrofugă. Placa de fund se separă printr-un rost de tasare atât de fundaţia inelară a peretelui cât şi faţă de fundaţia stâlpului central. Placa de fund transmite la teren presiunea exercitată de lichidul înmagazinat.
12
Rosturile de tasare se prevăd datorită faptului că fundaţia stâlpului central şi fundaţia inelară a peretelui lucrează individual transmiţând la teren pe toată durata de exploatare a construcţiei, încărcări importante. Prevederea rostului de tasare face ca solicitările elementelor menţionate să fie simple, uşor de controlat în calcul şi astfel se înlătură pericolul fisurării plăcii de fund datorită tasărilor inegale, a contracţiei betonului, sau datorită variaţiilor de temperatură.
La proiectarea şi executarea rostului se vor respecta prevederile din „Instrucţiunile tehnice” P 73-78 şi C 163-87 [Anexa 1].
2.6.2. Fundaţia inelară a peretelui – se realizează în general
din beton de clasă Bc 25 (C 20/25) cu un grad de impermeabilitate
P 810.În acesta se creează un şanţ în care se montează elementele
prefabricate. După precomprimare, rostul dintre perete şi inelul de
fundaţie se matează cu mortar M 100, atât la exteriorul cât şi la
interiorul rezervorului.
2.6.3. Peretele rezervorului se realizează din elemente
prefabricate din beton armat având grosimea minimă 12 cm în două
variante:

– cu elemente din beton armat;
– cu elemente din beton precomprimat.
Elementele prefabricate de perete din beton precomprimat, sunt executate din beton de clasa Bc 35 (C 28/35) şi cu un grad de impermeabilitate P810(fig. 2).
2.6.4. Stâlpul central se realizează prefabricat din beton de
clasă Bc 25 (C20/25) având secţiunea poligonală, iar la partea
superioară are un capitel circular prefabricat. Stâlpul se montează
într-o fundaţie pahar.
2.6.5. Acoperişul rezervorului: este de tip plan şi se execută în
majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de tip „T”. Acoperişul
14
are prevăzute două goluri de acces spre interiorul şi exteriorul rezervorului dotate cu scări metalice (fig. 4.).
2.6.6. Radierul: în cazul rezervoarelor circulare, când terenul de fundare nu prezintă pericol de tasări inegale şi este capabil să preia presiunile date de apa înmagazinată şi de greutatea construcţiei, se comportă ca o placă plană sau curbă pe mediul elastic.
2.8. Tipuri de elemente prefabricate pentru pereţii rezervoarelor
Problema specifică a prefabricării rezervoarelor o constituie elementele de pereţi.
Prin precomprimarea pereţilor se urmăreşte anihilarea eforturilor de întindere inelare şi obţinerea unor momente încovoietoare în plan vertical, cât mai mici ca valoare şi de sens contrar celor date de presiunea apei.
Pentru realizarea rezervoarelor cu elemente prefabricate de pereţi asamblate prin precomprimare, există o gamă foarte variată de soluţii cu (fig. 3):
– elemente plane cu sau fără nervuri verticale asamblate la cele mai dese cazuri prin intermediul unor centuri din beton armat precomprimat;
– elemente plane cu extrados curb. asamblate prin înfăşurare
– elemente cilindrice, curbate după perimetrul rezervorul
prevăzute cu canale pentru cable şi asamblate prin postensionare;

– elemente prefabricate sub forma unor bolţi cilindrice care reazemă pe două inele precomprimate;
– elemente prefabricate sub forma unor învelitori subţiri cu dublă curbură, asamblate cu ajutorul a două sau mai multe inele precomprimate.

15
Există o gamă foarte variată de soluţii tehnice de execuţie a elementelor de pereţi a rezervoarelor precum şi soluţii de amplasare -a nervurilor (fig. 5, fig. 6, fig. 7.).
Peretele de beton armat precomprimat este solicitat în principal la compresiune, un mod de lucru favorabil superior, ţinând seama de cerinţele severe privind impermeabilitatea şi limitarea fisurării Eventualele zone întinse sunt reduse şi bine controlate.
3. MATERIALE 3.1. Betonul
Proiectantul stabileşte clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului, recomandă tipul şi dozajul minim de ciment folosit pentru executarea elementelor rezervorului.
Compoziţia betonului se va definitiva pe baza încercărilor preliminare efectuate în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99 şi din „Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton armat şi beton precompri- mat” indicativ NE 013-2002.
Betonul proaspăt folosit va avea la punerea în lucrare clasa de consistenţă T3 cu tasarea 70 mm pentru fundaţii, T3/T4 cu tasare 120 mm pentru celelalte elemente structurale. Monolitizările se vor executa cu un beton având clasa de consistenţă la punerea în lucrare T4/T5 cu tasarea 150 mm.
Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiţiei de impermeabilitate sunt cele prevăzute în Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78 [Anexa 1].
Betonul folosit la realizarea elementelor şi structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească, următoarele cerinţe specifice:
– asigurarea unei clase minime Bc 30 [C 25/30] pentru
elementele cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane);
– asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere
lentă cât mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune în
armăturile pretensionate să fie cât mai mici.
– conţinutul de clor din beton, raportat la cantitatea de
ciment, trebuie să fie sub 0,2 %, datorită acţiunii corosive a
clorului asupra armăturii pretensionate;
— se va evită folosirea aditivilor în soluţie cu un conţinut de cloruri mai mare decât cel admis pentru apa potabilă.
În funcţie de înălţimea maximă a coloanei de apă înmagazinată şi de agresivitatea mediului exterior, betonul destinat realizării rezervoarelor trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul nr. 2.
Pentru punerea în operă şi la tratarea betonului se vor respecta prevederile speciale din Codul de practică NE 012 – 99.
3.2. Cimentul
Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant în funcţie de clasa betonului impusă (proiectată), condiţiile de impermeabilitate şi de procedeul tehnologic adoptat la executarea rezervorului conform cu prevederile codului NE 012-99.şi NE 013-2002.
Livrarea, transportul şi depozitarea cimentului se va face conform prevederilor din SR 388-95, SR 1500, STAS 6263, STAS
24
8133, STAS 227/1,2,3,4,5,6-86 precum şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99. ”
In momentul execuţiei trebuie avută certitudinea că cimentul utilizat corespunde calităţii prescrise prin proiect. Este obligatorie atestarea calităţii cimentului prin certificatul de calitate al producătorului şi prin efectuarea de încercări specifice, înainte de utilizare conform SR 3011-95; SR EN ISO 9001-95.
Cimenturile ce interesează domeniul prefabricatelor din beton armat şi precomprimat sunt clasificate convenţional după viteza de întărire şi rezistenţa proprie (pct. 4.1 şi Tabelul 4.4 din codul de practică NE 013-2002).
Este interzisă folosirea cimentului proaspăt care are la momentul punerii în operă o temperatură ridicată (peste 40°C).
3.3. Agregatele
Agregatele naturale grele, provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor, având densitatea aparentă normală între 1201-2000 kg/m3, sunt recomandate pentru prepararea betonului folosit la executarea elementelor prefabricate. Pentru prepararea betoanelor se utilizează agregate sortate, care corespund prevederilor din STAS 1667-76 şi din codul de practică NE 012-99.cu următoarele precizări:
a. conţinutul de parte levigabilă se limitează la maximum
2 % pentru nisip şi 0,5 % pentru pietriş;
b. argila bucăţi se limitează la maximum l % pentru nisip
iar pentru pietriş nu se admite;
c. dimensiunea maximă a granulelor (Dmax) se alege în
funcţie de grosimea (B) a elementului conform tabelului:
Tabelul 3.
Valoarea din paranteză se va aplica dacă condiţiile de turnare a betonului o permit.
Granulometria optimă şi caracteristicile tehnice ale agregatelor se determină ca pentru lucrările de beton armat, în conformitate cu prevederile din prescripţiile în vigoare.
d. se interzice folosirea agregatelor calcaroase în cazul în
care lichidul stocat prezintă agresivitate acidă faţă de beton;
e. sorturile de agregate vor fi: 0-3, 3-7, 7-16 şi 16-3 l;
f. agregatele se vor depozita pe sorturi şi vor fi ferite de
împrâştiere, impurificare, sau amestecare de sorturi.
Controlul calităţii agregatelor se va face conform prevederilor din STAS 1799, STAS 4606, şi STAS 5440.
3.4. Armătura
Sortimentele şi calitatea oţelului folosit pentru executarea elementelor de beton armat şi beton precomprimat din structura rezervoarelor vor corespunde prevederilor din STAS 500/2-80; STAS 438/1, 2, 3, 4-89, STAS 6482/1, 2, 3, 4-73 şi STAS 1799-88.
Armătura pretensionată se va executa în conformitate cu prevederile din Specificaţia Tehnică ST 009-1996 şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat” indicativ NE 012-99.
Înlocuirea oţelului prevăzut în proiect cu un altul, se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului chiar dacă înlocuitorul prezintă caracteristici superioare.
Armătura de pretensionare din import (toroane gresate etc.) se va folosi numai cu aprobarea proiectantului pe baza unui agrement tehnic, conf. GAT 253 (MLPTL).
Oţelurile utilizate pentru confecţionarea armăturilor pretensio-nate sunt oţeluri de înaltă rezistenţă, care pot fi clasificate după tehnologia de fabricaţie astfel:
*-‘
26
– sârme din oţel patentat trase la rece, netede SBP I şi SBI II, sau amprentate SBPA I şi SBPA II conf, STAS 6482/1-73;
– produse din sârme din oţel patentate, trase la rece
împletite, liţe LBP 3 x 3 şi 3 x 3,7 şi toroane TBP 6, TBP 9 ş
TBP 12 conf. STAS 6482/4-74;
– toroane gresate învelite, una două sau mai multe în
mantale din materiale plastice.
La rezervoarele din beton armat, armarea elementelor prefabri-cate şi a radierului se recomandă a se face cu bare din oţel periodic PC 52 sau PC 60 conf. STAS 438/1-89.
La elementele prefabricate precomprimate pe ambele direcţii armătura nepretensionată, cu rol constructiv se poate executa din plasă sudată (STNB sau STPB) cu dmin= 4 mm. La maximum 15 cm distanţă pe ambele direcţii şi pe ambele feţe.
3.5. Aditivi
Aditivii se vor utiliza pe baza unor experimentări concludente cu aprobarea proiectantului. Se interzice utilizarea adaosurilor de clorură de calciu.
La prepararea betoanelor se pot utiliza următoarele tipuri de aditivi:
– aditivi reducători şi super-reducători de apă;
– micşti cu efect de plastifianţi şi antrenori de aer;
– aditivi reducători de apă super-plastifianţi;
– aditivi întârzietori de priză.
Utilizarea aditivilor se face în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat şi precomprimat” indicativ NE 012-99, Normativului C 237, Cod de practică NE 013-2002 sau a agrementelor tehnice specifice.

27

3.6. Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor va corespunde prevederilor STAS 790-84 „Apă pentru mortare şi betoane”. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale pentru prepararea betoanelor.
3.7. Cofrajele

3.7.1. Cofrajele tiparele şi susţinerile se vor executa pe baza detaliilor de execuţie întocmite de proiectant în conformitate cu prevederile STAS 7721-90.
Cofrajele şi tiparele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice:
– să asigure realizarea elementelor la forma şi dimensiunile
prevăzute în proiect;
– să permită o fixare sigură şi în conformitate cu proiectul
a pieselor înglobate;
– să permită o compactare corespunzătoare a betonului în
zonele de ancorare a armăturii precomprimate;
– să permită scurtarea elastică a betonului la precompri-
mare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii.
3.7.2. Cofrajele pentru elemente prefabricate din beton precomprimat
Execuţia elementelor prefabricate de perete se face de preferinţă în tehnologia de stand atunci când sunt precomprimate longitudinal pct. 2.8. (fig. 5.).
Matriţele pentru realizarea convexităţii se recomandă să se facă din beton mozaicat conform cu procedeul de precomprimare adoptat, sau din răşini epoxidice, dar la un preţ de cost mult mai ridicat. Lateralele se recomandă a fi executate din metal (tablă striată) pentru a se putea respecta toleranţele dimensionale şi pentru a se asigura o
28
suprafaţă rugoasă în zonele de monolitizare. Înainte de montare elementele prefabricate de perete se vor verifica vizual pentru depistarea eventualelor fisuri, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice ale elementelor.
3.8. Protecţia anticorosivă
Protecţia anticorosivă a rezervoarelor se va aplica în funcţie de agresivitatea mediului, în conformitate cu prevederile din normativul C 210-94.
Protecţia armăturilor precomprimate se face în modul următor:
• protecţia toroanelor (negresate) şi a sârmelor înfăşurate la
exteriorul rezervorului, se face cu un strat de mortar
torcretat, de 4,5 cm grosime aplicat în trei straturi, dispus la
exteriorul rezervorului pe întreaga suprafaţă:
– primul strat de 1 cm grosime se va executa din mortar
fin pentru amorsare (ciment şi nisip 0-1 mm în părţi egale);
– al doilea strat aplicat după 45 min. de 1.5 cm grosime,
cu nisip 0-2 mm (0-3 mm);
– al treilea strat de 2,0 cm cu nisip 0-3 mm aplicat la un
interval de 30-50 min. de la cel precedent;
După cca. 6 ore de la terminarea torcretării se recomandă udarea suprafeţei exterioare a rezervorului, şi menţinerea în stare umedă timp de 7 zile. Torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă.
• fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin injectarea
tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglobează în
beton;
• toroanele gresate nu au nevoie de o protecţie specială.
29

4. INSTALAŢII
4.1. La proiectarea instalaţiilor se va ţine seama de prevederile proiectului privind destinaţia rezervorului şi de reglementările tehnice în vigoare, corelate cu următoarele:
– se vor respecta parametrii tehnologici şi funcţionali ai
rezervorului;
– la traversarea pereţilor rezervorului cu conducte se vor
prevedea piese speciale de trecere (presetupe) etanşe şi reglabile
cu posibilităţi de intervenţie din exterior. Piesele de trecere se
vor monta în cofraj înaintea betonării;
– la proiectare se va avea în vedere ca poziţionarea
presetupelor să se facă astfel încât strângerea lor să se facă de la
exteriorul rezervorului;
– la rezervoarele precomprimate se interzice traversarea
pereţilor cu conducte.

4.2. Instalaţiile hidraulice la rezervoarele fundate pe pământuri
sensibile la umezire se vor realiza în conformitate cu prevederile
normativului P. 7-92, astfel încât să se poată verifica pierderile de apă.
4.3. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care este
pericolul ca apa să stagneze şi să îngheţe.
4.4. Conductele şi piesele de trecere expuse mediilor agresive se
vor executa din materiale rezistente la coroziune sau se vor proteja
corespunzător.

4.5. Piesele de fixare a conductelor şi instalaţiilor nu vor
străpunge pereţii prefabricaţi, ele vor fi fixate în beton la turnare.
4.6. Se interzice lucrul cu sudură la o distanţă mai mică de
0,20 m de la suprafaţa betonului.
30
5. INDICAŢII PRIVIND PROIECTAREA
5.1. Alegerea amplasamentului şi soluţii de fundare
Alegerea amplasamentului, împreună cu alte date privind funcţionarea rezervorului – capacitatea rezervorului, poziţia rezervorului faţă de nivelul terenului – sunt stabilite de inginerul tehnolog urmărindu-se încadrarea optimă în schema tehnologica a ansamblului din care face parte rezervorul.
Soluţii de fundare. La stabilirea soluţiilor de fundare se va ţine cont de concluziile studiului geotehnic şi în special de seismicitatea terenului.
În cazul pământurilor sensibile se va ţine cont de prevederile din Instrucţiunile tehnice P 70-79, a normativului P 7-92.
Grosimea minimă a plăcii radierului rezervorului va fi de 20 cm, dar ea se stabileşte prin calcul în funcţie de solicitări, de clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului şi de presiunea exercitată de lichidul înmagazinat.
Se va evita amplasarea pe versanţi cu pante abrupte, pe terenuri instabile, sensibile la alunecare şi umezire, pe terenuri contractile, pe terenuri cu compresibilitate mare, pe terenuri cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezintă agresivitate faţa de beton. Nu este permisă fundarea directă pe nisipuri lichefiabile.
Se recomandă fundarea directă a recipienţilor pe terenuri omogene, cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare presiunii efective pe teren.
În cazul fundării pe terenuri cu caracteristici fizico-mecanice slabe, în funcţie de natura terenului, se va recurge la măsuri specifice de îmbunătăţire a terenului: prin compactarea suprafeţei de fundare şi realizarea unei perne de repartiţie din balast compactat, penetrat în teren.
În toate cazurile, se vor lua măsuri de amenajare specifice (pante, rigole, şanţuri), care să asigure colectarea şi evacuarea apelor pluviale, pe durata executării construcţiei, precum şi după darea în
31
exploatare a recipientului. Se vor lua măsuri de amenajare speciale (drenuri, puţuri de epuizmente). după caz, pentru coborârea nivelului hidrostatic al apei subterane pe durata executării lucrării, eventual şi după aceea.
5.2. Alegerea formei şi dimensiunilor rezervorului
La alegerea formei rezervorului trebuie să se ţină seama de o serie de factori printre care:
– fluxul tehnologic pe care îl deserveşte;
– suprafaţa în plan disponibilă pentru amplasare;
– proprietăţi structurale, starea de eforturi;
– tehnologia de execuţie şi nu în ultimul rând preţul de
cost.
Criteriul de economicitate este condiţionat de minimizarea suprafeţei peretelui recipientului şi de optimizarea stării de eforturi din perete. Din acest punct de vedere se recomandă forma în plan circulară. Dacă, totuşi, din motive de altă natură (funcţională, tehnologică, amplasare etc.) se adoptă forma dreptunghiulară, se recomandă ca raportul laturilor să fie cât mai aproape de l, forma ideală din acest punct de vedere fiind cea pătrată, care asigură limitarea efectelor de torsiune generală sub acţiunea seismică.
La alegerea soluţiei prefabricate a pereţilor rezervoarelor paralelipipedice (dacă o asemenea soluţie se impune) este obligatorie prevederea următoarelor măsuri:
– zonele de colţ şi de legături (rosturi verticale) se vor
executa în soluţie monolită;
– dimensionarea şi alcătuirea rostuirilor se va face având la
bază verificări experimentale concludente.
Înălţimea rezervorului este dictată în primul rând de considerente de ordin funcţional. Astfel pentru rezervoarele de apă potabilă înălţimea se va alege între 2 m şi 6 m (până la 11 m în cazuri
32
excepţionale). Din punct de vedere al stării de eforturi şi asigurarea etanşeităţii se recomandă să se adopte înălţimi ale peretelui cât mai reduse, bineînţeles, în limitele cerinţelor funcţionale şi a terenului pus la dispoziţie.
Dimensiunile în plan ale rezervoarelor se limitează din condiţii de deformaţie şi fisurare. Astfel, pentru rezervoarele cilindrice din beton armat monolit, se recomandă ca diametrul să nu fie mai mare de 25-30 m. La rezervoare cilindrice cu pereţi prefabricaţi precum şi la rezervoarele precomprimate radial, diametrele se pot alege până la 60 m.
La alegerea formei radierului şi fundaţiilor se va urmări:
– libera deplasare din contracţie;
– evitarea schimbărilor bruşte de secţiune:
– asigurarea condiţiilor optime de executare a hidroizola-
ţiilor şi a protecţiilor anticorosive;
– adaptarea unei forme care asigură scurgerea apei la golire.
5.3. Asigurarea condiţiilor de exploatare 5.3.1. Izolaţii termice

Izolarea termică a rezervoarelor se aplică pentru a împiedeca îngheţarea sau încălzirea excesivă a apei din rezervor pe perioada iernii sau a verii. Izolarea termică poate să lipsească la rezervoarele de apă cu capacităţi mai mari de 1000 mc, datorită inerţiei termice ridicate a masei de apă şi a masei betonului.
Rezervoarele supraterane de capacitate mică 500-5000 mc, amplasate în zona II climatică trebuie să se izoleze termic. Termo-izolaţia se prevede numai la pereţii exteriori şi la acoperiş, putând a fi realizate prin mai multe soluţii:
– zidărie ţesută din blocuri ceramice sau din BCA lipită de
peretele rezervorului sau cu strat de aer oclus (izolant) între
zidărie şi perete;
33

– plăci de stabilit de 25 x 100 x 6 cm, lipite la exteriorul
rezervorului cu mortar de ciment cu aracet;
– strat termoizolant din polistiren expandat sau extrudat,
vată minerală, sau plăci de BCA protejate la exterior cu un
perete de beton monolit.
Grosimea termoizolaţiei se va calcula de proiectant în funcţie de condiţiile climatice ale zonei şi de specificitatea fiecărui rezervor.
Termoizolaţia se va proteja la exterior cu un strat de tencuială impermeabila sau prin torcretzarea unui strat de mortar de cea. 2,5-3 cm.
5.3.2. Izolarea hidrofugă exterioară
La rezervoarele îngropate, asupra cărora acţionează numai umiditatea naturală a pământului, se va prevedea la exterior pe pereţi o izolaţie hidrofugă din membrane hidroizolante, sau pânză bituminată cu două straturi de bitum topit. Izolarea acoperişului se va face în conformitate cu prevederile din „Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii” C 112-86.
La rezervoarele îngropate, fundate sub nivelul apelor subterane, la exteriorul acestora se va prevedea o izolaţie hidrofugă alcătuită în conformitate cu prevederile normativului C 112-86.
Alegerea tipului de izolaţie hidrofugă se va face de proiectant ţinând seama de calităţile materialelor, agresivitatea naturală şi industrială a terenului înclinarea elementului pe care se aplică izolaţia şi de condiţiile de exploatare a rezervorului.
La execuţie se va asigura continuitatea pe verticală şi orizontală a hidroizoiaţiei atât la pereţi cât şi la conductele care traversează peretele prin racordări corespunzătoare.
34
5.3.3. Etanşeitatea
Etanşeitatea este una dintre cerinţele de bază ale funcţionării normale a rezervoarelor. O etanşeizare corectă asigură pentru rezervoare un volum perfect închis rară scurgeri necontrolate.
În cazul rezervoarelor pentru înmagazinarea apei etanşeizarea pereţilor se poate realiza prin mai multe procedee:
• Realizarea unui beton de clasa Bc30 (C 25/30) cu permeabi-litate redusă, gradul de impermeabilitate P 810.
• Limitarea deschiderii fisurilor la 0,1 mm pe feţele în contact
cu apa. La structurile precomprimate fisurarea este practic
inexistentă.
• Tencuieli impermeabile care se aplică în 3-6 straturi
succesive la interiorul rezervorului, iar la sfârşit se aplică un
strat subţire de finisaj din glet de ciment.
• Pelicule hidroizolante care asigură impermeabilitatea şi
rezistenţa chimică, sunt straturi de izolaţie elastică, aplicate
de obicei peste un strat suport din mortar de ciment (de 2-
3 cm aplicat prin torcretare), sub formă de:
a. vopsele pe bază de clor cauciuc;
b. răşini epoxidice;
c. mase de şpaclu pe bază de polimeri din răşini perclor-
vinilice sau epoxidice, simple sau armate cu ţesături din
fibre de sticlă;
d. placaje cu faianţă sau gresie;
e. izolaţii cu folii de plumb, PVC. şi altele, fixate pe
pereţii de beton.
În cazurile în care se înmagazinează ape uzate cu efect corosiv asupra betonului, pe faţa interioară a peretelui rezervorului se aplică o protecţie anticorosivă.

35

5.4. Prevederi privind alcătuirea constructivă
Alcătuirea constructivă a rezervoarelor trebuie să asigure preluarea în bune condiţii a solicitărilor care apar în timpul execuţiei şi exploatării rezervorului, în condiţii de etanşeitate.
Grosimea pereţilor exteriori se stabileşte prin calcul, dar nu va putea fi mai mică de:
– 15 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 4 m;
– 17 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 6 m;
-19 cm pentru pereţii din elemente prefabricate cu înălţimea h = 6 m.
La alcătuirea rezervoarelor din beton armat, monolite sau prefabricate, respectiv cu radier monolit şi cu suprastructura prefabricată, apare ca necesara prevederea unor rosturi, care pot fi de mai multe tipuri:
– rosturi de contracţie, de lucru, sau de tasare, prevăzute în
radier;
– rosturi verticale în pereţi, respectiv rosturi de îmbinare a
prefabricatelor de perete;
– rosturi orizontale, de legătură între perete-fundaţie (radier).
Îngroşarea elementelor prefabricate de perete, spre zona rostului de îmbinare vertical, va fi de minim 20 cm.
Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea rezervorului, în concordanţă cu ipotezele de calcul şi compatibilitate cu deformaţiile elementelor, atât în timpul executării lucrării, cât şi pe durata exploatării. La alegerea materialului de etanşare se va ţine seama de natura lichidului înmagazinat.
36
5.4.1. Alcătuirea rosturilor de contracţie în radier
Rosturi de contracţie în radier se prevăd la recipienţii cu diametrul sau diagonala mai mare de 25 m, distanţele dintre rosturi depinzând de mărimea contracţiei, de procentul de armare, de tipul de izolaţie etc. Din punct de vedere constructiv, sunt similare cu rosturile de lucru, precum şi cu rosturile de tasare care despart părţi ale fundaţiei ce pot avea tasări diferite (de ex. fundaţia pereţilor şi placa de radier) fiind solicitate diferit şi având rigidităţi diferite. Din punct de vedere constructiv, se pot alcătui în două moduri: fără sau cu membrană de etanşeizare.
Rosturi fără membrană se vor prevedea numai în cazul recipi- enţilor de foarte mică capacitate (până la 200 mc). Se pot adapta soluţii ca în fig. 8.
În cazurile curente, se recomandă adoptarea unor rosturi cu membrană (fig. 8 d, e, f. g). Acestea se vor alcătui prin întreruperea plăcii radierului pe o lăţime de 2-3 cm, umplerea golului creat cu materiale moi şi interpunerea unei membrane etanşe, deformabile care se încastrează în cele două câmpuri vecine. La suprafaţa sa interioară, rostul se va închide cu un dop de mortar de ciment sau chit, la alegerea căruia se ţine seama de natura lichidului conţinut.
Membrana de etanşeizare poate fi realizată din oţel, arama cauciuc sau material plastic. Se recomandă utilizarea profilului de PVC plastifiat, livrat sub formă de benzi, a căror înnădire în lung se face prin sudură (C. 163-87 „Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat de PVC plastifiat la etanşarea rosturilor din cadru construcţiilor din beton armat”).
Pentru a evita eforturi suplimentare din deformaţii, la rezervoarele obişnuite se recomandă prevederea unui rost perimetral interior care să despartă fundaţia propriu-zisă a peretelui, de placa de radier. Această recomandare nu este valabilă în cazul fundării pe un radier general.
37

5.4.2. Alcătuirea rosturilor verticale din pereţi
Acestea apar sub forma unor rosturi de dilataţie la pereţi rezervoarelor monolite, de mică înălţime şi cu dimensiuni mari în plan, respectiv sub forma unor rosturi de îmbinare la rezervoarele prefabricate.
Rosturile de dilataţie pot fi concepute şi executate cu sau fară membrană de etanşeizare (fig. 9.), Se recomandă utilizarea celor cu membrană.

Rosturile de îmbinare dintre prefabricate se vor concepe în funcţie de sistemul constructiv adoptat pentru perete. De cele măi multe ori, se utilizează rosturi armate având lăţimi între 10-30 cm cu o profilare şi tratare corespunzătoare a feţelor spre rost ale prefabricatelor.
La anumite sisteme constructive, la care, de pildă, asamblarea se face prin inele precomprimate, se pot adopta rosturi mici, ne armate. În acest caz, o foarte mare grijă trebuie acordată profilării
39

feţelor spre rost ale prefabricatelor. De asemenea, se recomandă să se realizeze o îngustare a rostului dinspre interior spre exterior, pentru a crea efectul de dop sub acţiunea presiunii apei din interior.
Betonul de monolitizare va avea clasa cel puţin egală cu cea a prefabricatelor şi se va prepara cu agregate mici (până la 7 mm, la rosturi mici) şi ciment cu întărire rapidă.
Betonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor poate fi preparat cu adaosuri plastifiante, cu adaosuri care împiedică contracţia, precum şi cu cimenturi expansive. Se recomandă betonarea rosturilor mari prin torcretare în straturi succesive, executata din interior, fiind cofrată numai suprafaţa exterioară a rostului.
5.4.3. Alcătuirea rosturilor la legătură perete-radier
Alcătuirea rostului de la baza peretelui trebuie să corespundă sistemului constructiv şi schemei statice adoptate pentru perete şi să asigure etanşeitatea recipientului.
Îmbinarea perete-radier poate să constituie reazem simplu (respectiv reazem cu deplasare limitată), articulaţie sau încastrare.
Realizarea de reazeme simple (fig. 10.) se recomandă la rezervoarele precomprimate. Acestea permit deplasări laterale limitate prin interpunerea unui strat de lunecare care se poate realiza din materiale bituminoase, chituri plastice, cauciuc sau neopren. Se recomandă folosirea ultimelor două soluţii. Pentru etanşeizarea rosturilor create se poate utiliza: mastic de bitum cu microazbest, bitum cauciucat, chituri pe bază de răşini acrilice şi epoxidice, mortar de ciment, mortare speciale armate cu fibre. Rostul dinspre interior se etanşeizează înainte, iar cel exterior, după precomprimarea radială a peretelui.
Reazemele articulate se realizează în mod asemănător celor simplu rezemate (fig. 11.), cu diferenţa ca se prevede suplimentar o armatură de articulaţie, capabilă să preia forţa orizontală. Realizarea articulaţiei prin precomprimare verticală este o soluţie recomandată în zone cu activitate seismică intensă sau relativ intensă (A, B, C şi D). Legătura peretelui cu radierul se poate realiza şi sub forma unei
40
În zonele seismice de calcul A şi B se recomandă ca legătura pereţilor cu radierul şi cu planşeul de acoperiş să fie o legătură de continuitate monolită, sau realizată prin monolitizare, pentru a reduce pericolul de alunecare pe fundaţie şi respectiv de deplasare laterală a planşeului.

41
5.5. Calculul şi dimensionarea rezervoarelor
5.5.1. Acţiuni. Grupări de acţiuni
Calculul stării de eforturi şi deformaţii a structurilor de rezervoare din beton armat, verificarea siguranţei structurale la diferite stări limită, se face luând în considerare toate acţiunile şi combinaţiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale acestora. Acţiunile posibile sunt următoarele: greutatea proprie a rezervorului şi a elementelor constitutive ale structurii, presiunea lichidului din rezervor, greutatea şi împingerea pământului, suprapresiunile verticale de exploatare, presiunea apei subterane, efectul temperaturii, contracţia şi curgerea lentă a betonului, acţiunile climatice: zăpadă şi vânt, precomprimarea (în cazul rezervoarelor precomprimate), acţiunile seismice.
Încărcările gravitaţionale se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/1-78 (Anexa 1).
Presiunea lichidului este direct proporţională cu adâncimea coloanei de lichid şi cu greutatea specifică a acestuia.
Presiunea dată de pământ se poate evalua în conformitate cu teoria împingerii pământurilor, a lui Coulomb. împingerea astfel calculată trebuie suplimentată cu o suprasarcină uniform distribuită de minimum 300 daN/mp, respectiv minimum 500 daN/mp în caz de suprafaţă circulabilă.
Dacă nivelul maxim al apei subterane este peste nivelul radierului (rezervorul „stă în apă”), trebuie evaluată subpresiunea care
43

acţionează de jos în sus pe fundul rezervorului şi, de asemenea trebuie luată în considerare şi presiunea apei freatice pe peretele rezervorului, corespunzător nivelului apei.
Variaţia de temperatură acţionează, în general, doar asupra rezervoarelor supraterane. Efectul temperaturii, dacă este cazul, se evaluează sub două aspecte:
a) t – variaţia de temperatură uniformă a peretelui (variaţia
temperaturii axei mediane a peretelui ca urmare, în principal, a varia-
ţiei temperaturii exterioare, odată cu timpul):
t = (tj + te) /2:
b) t – variaţia de temperatură neuniformă, adică diferenţa
de temperatură dintre cele două feţe, interioară şi exterioară, a
rezervorului:
t= tj – te.
Valorile de calcul ale temperaturii exterioare se consideră conform STAS 10101/20-90. Pentru determinarea variaţiei de temperatură pe grosimea peretelui şi a straturilor termoizolante ce formează structura de ansamblu a peretelui, valorile conductivităţilor termice ale materialelor şi cele ale coeficienţilor de transfer termic prin convecţie pe suprafaţa interioară şi exterioară se iau conform STAS 6472/3-89.
Acţiunea datorată contracţiei şi curgerii lente se poate evalua conform STAS 10101/0-90.
Încărcările date de zăpadă şi vânt se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/20-90.
Încărcările seismice se evaluează conform P100-92. Se recomandă încadrarea recipienţilor în clasa de importanţă III. Acţiunile seismice care trebuie luate în considerare sunt următoarele:
a) forţa de inerţie generată de oscilaţiile masei structurii şi o
parte din masa lichidului (masa de impuls), ce oscilează în faza cu
structura rezervorului;
b) presiunea hidrodinamică generată de oscilaţiile fluidului
înmagazinat, compusă din două componente: presiunea hidrodinamică
de impuls şi presiunea hidrodinamică de convecţie (fig. 15. fig. 16.).
44

In cazul rezervoarelor având capacitatea sub 10.000 mc, pentru determinarea presiunilor dinamice exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat, şi anume presiunile dinamice se determină din valoarea forţei seismice totale exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului, iar presiunea se consideră constantă pe înălţime şi variind după cosinus pe circumferinţă.
45

Acţiunile şi gruparea acestora se vor lua în considerare în conformitate cu prevederile STAS 10101/0A-77 „Acţiuni în construcţii şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale”.
În cazul recipienţilor, grupările fundamentale şi speciale se constituie pentru două situaţii de bază:
I. rezervorul gol, acţionat din exterior de împingerea pămân-tului (cu eventuale suprapresiuni verticale şi presiunea
hidrostatică a pânzei freatice) şi forţa de precomprimare în
faza finală – în cazul rezervorului îngropat sau semiîngropat
şi rezervorul gol, acţionat de forţa de precomprimare în faza
iniţială – în cazul tuturor rezervoarelor indiferent de poziţia
lor faţă de nivelul terenului;
II. rezervorul plin, acţionat de presiunea lichidului din interior
în cazul rezervoarelor din beton armat, respectiv rezervorul
plin acţionat de presiunea lichidului şi forţa de precompri-
mare în faza finală, dacă rezervorul este precomprimat.
5.5.2. Calculul stării de eforturi şi deformaţii
Pentru rezervoarele din beton armat şi beton precomprimat starea de eforturi şi deformaţii se va determina în domeniul elastic.
46
unde:
-ps este subpresiunea hidraulică,
-Ar este aria suprafeţei radierului,
– Ggol este greutatea totala a rezervorului gol.
c) Pentru gruparea specială de acţiuni se impune verificarea presiunilor pe teren în regim dinamic cu următoarea relaţie:
Pt, dinamic < l,45Pt, static.
49

Detaliile şi condiţiile tehnice care trebuiesc specificate în proiectul de execuţie sau în caietele de sarcini în cazul rezervoarelor cu elemente prefabricate sunt specificate în Codul de practică NE 012-99 şi NE 013-02 (Anexa 1).

6. INDICAŢII PRIVIND EXECUŢIA
6.1. La execuţia rezervoarelor din beton armat şi beton precomprimat se va ţine seamă de prevederile din proiect, „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99. „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton armat şi beton precom- primat pentru lichide”, indicativ P73-78, Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-2002, Cod de proiectare şi execuţie pentru recipienţii din beton armat şi beton precomprimat (Faza anteproiect).
6.2. Execuţia rezervoarelor se va face pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie, caietelor de sarcini şi a fişelor tehnologice, Pentru realizarea unor betoane cu o structură compactă şi uniformă este necesar îndeplinirea următoarelor cerinţe:
– materialele folosite vor corespunde din punct de vedere
calitativ şi tehnic;
– pe baza Fişelor Tehnologice se va întocmi un plan de
betonare care să asigure o turnare continuă a elementelor
prefabricate şi a elementelor din beton monolit;
– se va asigura întreaga gamă de utilaje necesare atât fazei
de execuţie a elementelor prefabricate cât şi manipulării,
transportului montări şi precomprimării lor.
Lucrările de precomprimare a elementelor şi a structurii se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de o unitate proiectantă
50

specializată şi verificată de specialişti verificatori atestaţi. Executarea lucrărilor de precomprimare a rezervoarelor va fi încredinţată unor agenţi economici, cu experienţă pentru acest tip de lucrări, care pot asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor sistemului calităţii. Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaţi omologate, de echipe de muncitori atestate conduse de un responsabil cu execuţia lucrărilor, atestat pentru acest tip de lucrări.
6.3. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica:
– calitatea materialelor ce urmează a fi puse în operă;
— calitatea lucrărilor executate în faza anterioară;
– dacă utilajele necesare pentru acea fază (betonare, montare, precomprimare şi torcretare) sunt asigurate şi funcţionează corespunzător;
– dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit prevederile din caietele de sarcini şi fişele tehnologice;
– dacă formaţiile de lucru şi-au însuşit normele de protecţie a muncii specifice tipului de lucrări.
6.4. Elementele prefabricate pentru pereţi se vor realiza de preferinţă în tehnologia pe stand, în fabrici sau poligoane specializate. Faţa convexă a elementelor (exterioară peretelui) nu se va sclivi pentru a se asigura o bună aderenţă a betonului cu stratul de torcret, cu protecţie a armăturilor postîntinse.
In cazul utilizării tratamentului termic la realizarea elementelor prefabricate, temperatura maximă nu va depăşi 70°C.
Înainte de montarea elementelor prefabricate de perete se vor verifica vizual, în vederea depistării eventualelor fisuri, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice respectarea abaterilor prevăzute în proiect.
Cofrajele şi tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabri- cate de beton se vor executa pe baza unui proiect cu detalii de execuţie, întocmit de unitatea care a întocmit proiectul, în conformitate cu
6.5. Montarea prefabricatelor se va face conform proiectului, abaterile de la poziţia în plan , de la dimensiunile rosturilor şi de la verticalitate trebuie să se înscrie în toleranţele limită date de „Codurilor de practică”, indicativ NE 012-99 şi NE 013-02.
La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a elementelor prefabricate până la monolitizarea rosturilor (fig. 18).

6.6. Feţele laterale ale panourilor se vor sabla, buciarda sau se
vor peria cu peria de sârmă înainte de montare, pentru a se asigura o
conlucrare cât mai bună între element şi materialul de monolitizare.
6.7. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea
dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traversează rostul.
6.8. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feţele
exterioare ale elementelor.
6.9. După turnare şi compactare, betonul din rost va fi protejat
şi udat timp de 7 zile indiferent de intervalul de timp în care se face
decofrarea.
6.10. Toleranţe de execuţie
Abaterile şi toleranţele de execuţie admise la executarea rezervoarelor din beton armat şi precomprimat se vor înscrie în valorile din codul de practică NE 012-99, cu precizările din tabelul următor:
Tabelul 4

6.11. Executarea precomprimării
6.11.1. La pereţii cu fascicule înglobate tensionarea fasciculelor se va face după ce mortarul sau betonul (se pot folosi şi alte materiale) din rosturi va ajunge la maturitate.
6.11.2: Fasciculele se vor introduce în tecile existente, iar tensionarea se va executa pe inele care se închid complet pe un cerc orizontal în ordinea stabilită prin proiect.
6.11.3. La rezervoarele tensionate la exterior cu inele orizontale din TBP, acestea se vor fixa şi bloca în nervuri de beton sau metalice montate pe plăci înglobate la turnare, pe unele elemente prefabricate.
Tensionarea armăturilor care creează un cerc se va face cu prese de acelaşi tip montate la nervuri, pe poziţii diametral opuse.
6.12. Protecţia armăturilor precomprimate se face în
funcţie de procedeul tehnologic adoptat cu realizarea aderenţei între
armătura pretensionată şi beton sau fără realizarea aderenţei între
armătura pretensionată şi beton.
– protecţia toroanelor şi a sârmelor SBP, dispuse la exteriorul rezervorului se face cu un strat de mortar torcretat, de minim 4,5 cm grosime pe întreaga suprafaţă;
– torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă (fig. 7.);
– fasciculele înglobate în pereţi se protejează prin injectarea tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglobează în beton.
Zona ancorajelor va fi protejată prin betonare (torcretare) cu beton sau mortar de ciment. Se pot folosi şi materiale sintetice care asigură o bună legătură a armăturilor cu betonul.
55

7. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE A REZERVOARELOR
Precomprimarea elementelor prefabricate se face pe standuri folosindu-se instalaţii de tensionare în grup. Lucrările de tensionare se vor face numai de echipe specializate, folosind numai instalaţii omologate.
Rezervoarele cu pereţii alcătuiţi din elemente prefabricate se asamblează prin precomprimare fie cu fascicule din SBP pozate în teci înglobate în grosimea peretelui la turnare, fie cu toroane pozate la exteriorul peretelui.
7.1. Precomprimarea rezervoarelor cu fascicule din SBP pozate în teci din PVC înglobate în grosimea peretelui
In cazul pereţilor alcătuiţi din elemente prefabricate lucrările de continuizare a tecilor în zona rosturilor sunt mai greoaie, din cauza nepotrivirii perfecte a canalelor din elementele alăturate.
Pretensionarea fasciculelor se execută pe inele orizontale complete. Un inel este constituit din două sau mai multe segmente pentru a reduce pierderile de tensiune din frecare. Pentru uniformizarea pierderilor de tensiune datorată frecării, inelele din fasciculele tensionate succesiv se vor ancora decalat în nervuri alăturate.
In funcţie de capacitatea şi diametrul rezervorului se stabileşte şi numărul segmentelor de fascicul care formează un inel, 4, 6 sau 8. Tensionarea se va face cu prese de acelaşi tip montate la capetele segmentelor. La pretensionarea armăturilor se vor respecta toate prevederile din “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat” indicativ NE 012-99.

56

7.2. Precomprimarea rezervoarelor cu toroane pozate la exteriorul peretelui
Operaţia de precomprimare a rezervoarelor cu toroane gresate sau nu, dispuse la exteriorul peretelui prezintă următoarele avantaje:
– operaţia de precomprimare este simplă, rapidă şi mult
mai comodă datorită gabaritului şi greutăţii mult mai mici a
preselor monofilare de 120-200 kN capacitate, cu care se face
precomprimarea;
– procedeul se poate aplica atât la rezervoarele cu perete
prefabricat cât şi la cele cu perete monolit;
– armătura executată din toroane se pozează mult mai uşor
la exterior, pe peretele rezervorului;
– armătura din toroane se ancorează cu blocaje în nervuri
metalice, speciale, care se montează prin sudură pe plăci
metalice înglobate în betonul elementelor prefabricate la
turnare. Procedeul a fost adaptat la noi în ţară pentru rezervoare
de capacităţi cuprinse între 500-5000 mc.
Poziţionarea toroanelor înainte de tensionare se face pe nişte suporţi metalici care urmăresc ca distanţa dintre toroane să fie cea prescrisă în proiect.
Pretensionarea unui toron se va executa în mod obligatoriu concomitent cu prese montate la ambele capete, având grijă ca treptele de încărcare să fie egale pentru ambele prese, pentru a avea în final alungiri egale.
Pretensionarea unui inel complet alcătuit din două sau mai multe segmente se va executa simultan cu un număr de prese egal cu dublul segmentelor. Presele se fixează cap în cap, câte două pe o nervură.
La tensionarea toroanelor se vor respecta toate prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat”, indicativ NE 012-99 (Anexa 1).
Măsurarea forţei de tensionare se face cu doze electromecanice de compresiune sau cu manometre care măsoară presiunea fluidului din instalaţiile de precomprimare.
57

7.3. Precomprimarea radială constă în realizarea a 2-3 inele din beton armat dispuse pe înălţimea peretelui la structurile din prefabricate cu simplă şi dublă curbură.
În interiorul inelelor sunt pozate la turnare teci de PVC în care se introduce armătura de precomprimare realizată din fascicule de SBP.
8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR
8.1. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie
Verificarea aparaturii de control a forţei de precomprimare, se va face de Metrologie ca organ abilitat pentru verificarea aparaturii de măsură şi control, precum şi de personalul ingineresc care conduce lucrarea, cu respectarea prevederilor din NE 012-99 la începerea fiecărei lucrări.
Controlul calităţii lucrărilor se face pe parcursul execuţiei, pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe rezervor în ansamblu. Datele culese în timpul controalelor se vor înregistra în ordine cronologică într-un registru care se ataşată la Cartea Tehnică a construcţiei.
Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare pentru diferite categorii de lucrări. Verificarea etanşeităţii rezervorului se face înainte şi după aplicarea stratului de protecţie.
8.2. Verificarea etanşeităţii rezervorului se face prin
proba de umplere cu apă, conform prevederilor STAS 4165-88,
„Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi precomprimat.
Prescripţii de proiectare şi date constructive” cu următoarele precizări:
– instalaţiile hidraulice se vor verifica înaintea umplerii
rezervorului cu apă;

58

– în prealabil se va efectua repararea defectelor vizibile
care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii;
– se recomandă a se evita menţinerea rezervorului parţial
umplut cu apă timp îndelungat.
Umplerea rezervorului se va face lent minim 24 ore astfel:
• în prima etapă se umple rezervorul cu apă până la nivelul
corespunzător înălţimii utile, apa se completează şi se menţine, până la
nivelul indicat, timp de 10 zile.
În acest interval se fac verificări în instalaţii, în vederea eliminării totale a pierderilor de apă.
Dacă se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor, rezervorul se goleşte şi se efectuează reparaţiile necesare (prin injectare, eventual torcretare) fără a mai aştepta scurgerea intervalului, după care proba se reia în condiţiile prevăzute.
• în etapa a Il-a se face proba de etanşeitate, care durează tot
10 zile.
Etanşeitatea rezervorului se consideră satisfăcătoare dacă, după trecerea celor 10 zile pierderile de apă observate, scăzând pierderile prin evaporare, nu depăşesc în medie 0,25 l/zi,m2.
Măsurarea se va face cu precizia de 0,1 mm.
Proba de etanşeitate a rezervorului prin umplere cu apă, se face înainte de aplicarea tencuielilor sau protecţiilor, a izolării termice la pereţi şi a umpluturilor de pământ de la exteriorul rezervorului.
• Verificarea finală se face după aplicarea tencuielilor şi a
straturilor de protecţie. Proba finală de etanşeitate a rezervorului se
face prin umplere cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar
pete de apă la exterior.
59

8.3. Exploatarea, întreţinerea şi verificarea rezercvoarelor se va face periodic în conformitate cu prevederile proiectului sau a caietului de sarcini de exploatare şi întreţinere elaborat de întreprinderea de exploatare.
La apariţia unor defecte întreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare pentru analizarea cauzelor şi elaborarea unor soluţii de remediere.
În cazul unor deteriorări grave care afectează structura de rezistenţă, stabilitatea şi durabilitatea rezervoarelor, este necesară expertizarea tehnică şi întocmirea proiectului de intervenţie.
Toate datele privind comportarea în exploatare a rezervoarelor, defecţiunile sesizate şi măsurile de intervenţie luate se vor consemna într-un registru ataşat la cartea tehnică a construcţiei.

ANEXA l
Lista standardelor, normativelor şi instrucţiunilor în vigoare, în legătură cu prezentul cod
Standarde
227/1-86 Cimenturi, încercări fizice. Indicaţii generale,
pregătirea probelor şi prepararea pastei de consistenţă normală.
227-2:1994 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g.
227/3-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea constantei de volum.
227/4-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea timpului de priza.
227/5-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare.
227/6-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea rezistenţelor mecanice.
438/1-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
438/2-91 Produse de oţel pentru armarea betonului. Sârmă rotundă trefilată.
438/3-89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Plase sudate.
790-84 Apa pentru betoane şi mortare.
61

1275-88 încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit.
Determinarea rezistenţelor mecanice.
1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.
1799-88 Construcţii de beton, beton armat şi beton
precomprimat. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii.
2355/1-85 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Clasificare şi terminologie.
2355/2-87 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.
2355/3-87 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.
2745-90 Teren de fundare. Urmărirea lăsărilor construcţiilor prin metode topografice.
3349/2-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice.
3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la
apă.
62

4165-88 Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi
beton precomprimat. Prescripţii generale.
4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.
6102-86 Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi
condiţii tehnice de calitate.
6482/1-73 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Reguli pentru verificarea calităţii.
6482/2-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Sârmă netedă.
6482/3-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Sârmă amprentată.
6482/4-80 Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Toroane.
6657/1-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate.
10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea
acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.

10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

63

Normative şi instrucţiuni
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
C 19-79 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în
construcţii.
C 21-85 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton
precomprimat.
C 29-85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de
fundare slabe prin procedee mecanice.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente.
C 61-90 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării
construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi industriale prin metode topografice.
C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.
C 112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea
hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii.
C 130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat.

C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat.
C 163-87 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilelor
încastrate din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de construcţii.
C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire,
completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor.
C 170-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale.
C 206-85 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin înfăşurare cu maşina PROCEQ.
C 210-82 Norme tehnice privind protecţia anticorozivă a bazinelor din beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.
P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe pământuri sensibile Ia umezire.
P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.
P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizare a
construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului.
P 130-88 Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora.
65
PE 713-90 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru executarea şi controlul betoanelor folosite la amenajări hidroenergetice.
P 73-78 Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea
recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78
NE 013-02 Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.

-.
66

BIBLIOGRAFIE
1. Bucur Ildiko Structuri speciale din beton armat.
2. Viespescu Dan ş.a. Tehnologia lucrărilor de beton precomprimat 1979.
3. Combureanu A. Perfecţionarea tehnologiei de realizare a elementelor din beton precomprimat cu armătură preîntinsă, 1962.
4. Ilie Gh, şi Mirică C. Tehnologia montării prefabricatelor din beton şi beton armat.
5. Platon M. şi Popăescu A. Protecţia muncii la lucrările de beton armat şi precomprimat, 1972.
67

the Bible

the Bible

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

cropped-justice-symbol-17612.jpg
►→HOME
***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:
architecture, literature, essays, philosophy, biographies
►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects music;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

(motor căutare: case tipizate, proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, căutare: proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, casă, proiect, planuri, schiţă, structurist, instalator, proiectant, locuinţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bisericească, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, cadastru, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, firmă, birou, caut) (prahova, ploieşti, iaşi, paşcani, dolj, craiova, constanţa, mangalia, bacău, cluj, suceava, vatra dornei, câmpulung, timiş, timişoara, argeş, piteşti, galaţi, bihor, oradea, braşov, mureş, neamţ, dâmboviţa, maramureş, baia, satu mare, buzău, olt, hunedoara, arad, vaslui, bârlad, botoşani, teleorman, sibiu, vâlcea, vrancea, gorj, alba, brăila, satu mare, caraş-severin, harghita, călăraşi, bistriţa-năsăud, mehedinţi, ilfov, giurgiu, ialomiţa, tulcea, sălaj, covasna)
free counters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: