*Cod de proiectare seismică – P100


earthquake

tarife proiectare: click here →
FEES: $$$
euro_banknotes

cropped-justice-symbol-17612.jpg

►→home

Table of Content united architects legislaţie 4
* Table of Content all Sites

►→ conţinut document complet (hărţi, tabele, grafice, formule de calcul): ►→Cod de proiectare seismica P100

Agrementări:

arh. Viorel Mihalache: Numărul înregistrării în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (TNA): 5260
arh. Daniela Şlincu (TNA): 3243
dr. arh. Dragoş Ciolacu (TNA): 127
arh. Dragoş Călugăreanu (TNA): 4249
arh. Dorin Curelaru (TNA): 216

► Acestea sunt link-uri la fişiere de prezentare în animaţie (filmare simulată) a unor construcţii:
Proiect tip 117
Proiect tip 112
Proiect tip 109
Proiect tip 88
Proiect tip 97
Proiect tip 87
Casă din panouri lemn, demontabilă
Biserica Mânăstirii Horaiţa, Neamţ
Bar la ţară cu locuinţă de serviciu

► Documentaţia completă (scrisă şi desenată, arhitectură, structură, instalaţii electrice, termice, sanitare) pentru oricare dintre modelele prezentate vă poate fi remisă la preţul de 1.500 RON pentru proiect de autorizare a construcţiei (doar arhitectura) sau 2.500 RON (arhitectură, structură, instalaţii) (PAC) şi 4.000 RON pentru proiectul tehnic (arhitectură, structură, instalaţii) (PTh, DDE). La aceste preţuri este inclusă adaptarea la teren şi mici modificări funcţie de necesităţile clientului.

►→Pentru proiecte de case de locuit executate după tema dumneavoastră sau după o temă propusă de noi preţul de proiectare este de 3.500 RON pentru proiectul de autorizare de construcţie (PAC) şi 6.500 RON pentru proiectul tehnic (PTh, DDE), indiferent de amplasamentul construcţiei;
Pentru stabilirea soluţiei, vom deschide o pagină pe site-ul nostru de propuneri proiectare (publică sau privată – deci vizibilă doar pentru dumneavoastră) cu schiţe, planuri şi o filmare virtuală a casei) actualizate până la ajungerea la un acord comun ca aceasta:

PROPUNERE PROIECTARE

► pentru detalii vezi: ►→tarife-proiectare

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site.
Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel, cu profesionalism, promptitudine şi seriozitate.
Preţurile practicate sunt rezonabile iar modul nostru de proiectare, asistenţă de şantier şi asistenţă tehnică vă poate aduce economii. De asemenea vă putem ajuta la obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare autorizaţiei de construire şi a acordului unic.

Adresele de contact:
arh.danmihalache @gmail.com; architects.co@gmail.com, la comentarii pe acest site interactiv sau tel. :

0770/694.945; 0748/371.353; (arh. dan mihalache)

0745/414.909 (arh. Daniela Şlincu: slincud@yahoo.com : arhitectură, urbanism, sistematizare)
– 0722/694.564 (dr. arh. dragoş ciolacu – urbanism, sistematizare)
– 0722/328.919 (arh. Dorin Curelaru)
0741/602.408 (ing. mihai călugăreanu)
– 0730/267.259 (ing. topo codru condurache)
– 0745/208.605 (ing. topo dan vasiliu)
– ing. cadastru dana frunza -ridicare topo, intabulare
0745278975; 0723280269
ing. cadastru elisei ioan, 0740199160-ridicare topo, intabulare
topografii@yahoo.com
– expertize tehnice, verificare proiecte: prof. dr. ing. liviu groll
– studiii geo: ing. alexandru vosniuc
– execuţie: ing. Mihai Zaharia: 0742/695.093; mihaizaharia123@gmail.com
– materiale de construcţie: Donausieger SRL (0742/852.021)
– asistenţa juridică: avocat constantin băcăuanu, tel. 0744/645.317
►→ Pentru mai multe detalii de contactare ►→ mergi la: ►→contact.

OFERIM COMISION DE PROIECTARE
funcţie de valoarea proiectului, indiferent de amplasament sau destinaţie

Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii, legislaţie sau de interes general, precum şi proiecte ale noastre pe alte pagini şi sub-pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic sau pe alte site-uri ale noastre pe care le puteţi accesa la categoria “my sites
Colegilor arhitecţi şi ingineri care găsesc interesante informaţiile furnizate le dorim succes. Lăsaţi sugestii de completare sau contactaţi-ne pentru completarea listei ori trimiterea prin email a unor date suplimentare.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
► Pentru legi, regulamente, ordine, normative de proiectare pe care nu le găsiţi pe acest site click aici: ► LEGISLAŢIE

earthquake road collapse

earthquake road collapse

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII
REFERAT DE APROBARE
Prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 489/2005,
cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobată reglementarea tehnică

“Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100- 1/2004,

care intră în vigoare la 1 octombrie 2006, după o perioadă de aplicare experimentală de 16 luni.
Codul introduce în practica proiectării structurilor noi concepte şi abordări, aliniate la prevederile Eurocodurilor care sunt în plin proces de elaborare şi implementare atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Pentru completarea cu concepte şi abordări prezente în Eurocodurile adoptate după aprobarea Codului în mai 2005 şi în scopul cuprinderii recomandărilor primite în urma aplicării experimentale, a fost elaborată versiunea 2006 a Codului P100-1.
Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să aprobaţi Ordinul de aprobare a reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2006.
DIRECTOR
CRISTIAN STAMATIADE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

COD DE PROIECTARE SEISMICĂ
P100

PARTEA I – P100-1/2006
PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI
CONTRACT 174/2002
REDACTAREA a IV-a
BENEFICIAR M.T.C.T
– AUGUST 2006 –
STRUCTURA CODULUI P100
P100 – 1 Prevederi de proiectare pentru clădiri
P100 – 2 Prevederi de proiectare pentru poduri
P100 – 3 Prevederi pentru evaluarea şi pentru proiectarea consolidării construcţiilor vulnerabile seismic
P100 – 4 Prevederi pentru proiectarea rezervoarelor, silozurilor şi conductelor
P100 – 5 Prevederi pentru proiectarea fundaţiilor, pereţilor de sprijin şi pentru proprietăţile geotehnice ale terenurilor.
P100 – 6 Prevederi pentru proiectarea turnurilor, antenelor şi coşurilor de fum.
P100 – 7 Prevederi pentru proiectarea barajelor, pereţilor de sprijin, lucrărilor portuare
P100 – 8 Prevederi pentru proiectarea consolidării monumentelor istorice şi a construcţiilor cu valoare arhitecturală
COLECTIV DE ELABORATORI:
Capitolele 1, 2, 4 Tudor Postelnicu
Secţiunea 4.5 Dan Creţu
Sorin Demetriu
Capitolul 3 Dan Lungu
Alexandru Aldea
Cristian Arion
Tiberiu Cornea
Radu Văcăreanu
Capitolul 5 Tudor Postelnicu
Radu Pascu
Dan Zamfirescu
Viorel Popa
Capitolul 6 Şerban Dima
Paul Ioan
Dan Dubină
Capitolul 7 Mircea Neacşu
Mircea Mironescu
Capitolul 8 Radu Petrovici
Capitolul 9 Maria Darie
Daniela Ţăpuşi
Capitolul 10 Radu Petrovici
Anexa A Dan Lungu
Alexandru Aldea
Cristian Arion
Tiberiu Cornea
Radu Văcăreanu
Anexa B Dan Creţu
Sorin Demetriu
Anexa C Dan Creţu
Sorin Demetriu
Anexa D Tudor Postelnicu
Dan Zamfirescu
Anexa E Tudor Postelnicu
Dan Zamfirescu
Viorel Popa
Anexa F Şerban Dima
Paul Ioan
Anexa G Mircea Neacşu
Coordonarea lucrării: Tudor Postelnicu
Cuprins:
1. GENERALITĂŢI 1.1
1.1. Domeniu de aplicare 1.1
1.2. Unităţi de măsură 1.3
1.3. Simboluri 1.3
1.3.1. Simboluri folosite în capitolele 2 şi 3 şi anexa A 1.3
1.3.2. Simboluri folosite în capitolul 4 1.5
1.3.3. Simboluri folosite în capitolul 5 1.7
1.3.4. Simboluri folosite în capitolul 6 1.8
1.3.5. Simboluri folosite în capitolul 7 1.9
1.3.6. Simboluri folosite în capitolul 8 1.11
1.3.7. Simboluri folosite în capitolul 10 1.14
1.3.8. Simboluri folosite în capitolul 11 1.16
2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CONDIŢII DE ÎNDEPLINIRE 2.1
2.1. Cerinţe fundamentale 2.1
2.2. Condiţii pentru controlul îndeplinirii cerinţelor 2.1
2.2.1. Generalităţi 2.1
2.2.2. Stări limită ultime 2.2
2.2.3. Starea limită de serviciu (de limitare a degradărilor) 2.2
2.2.4. Măsuri suplimentare 2.3
3. ACŢIUNEA SEISMICĂ 3.1
3.1. Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare 3.1
3.1.1. Descrieri alternative ale acţiunii seismice 3.6
3.1.2. Accelerograme artificiale 3.7
3.1.3. Accelerograme înregistrate 3.7
3.1.4. Variabilitatea în spatiu a acţiunii seismice 3.7
3.2. Spectrul de proiectare 3.8
3.3. Combinarea acţiunii seismice cu alte tipuri de acţiuni 3.8
4. PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE ŞI DE ALCĂTUIRE A CONSTRUCŢIILOR 4.1
4.1. Generalităţi 4.1
4.2. Condiţii de planificare a construcţiilor 4.1
4.3. Condiţii privind amplasarea construcţiilor 4.1
4.4. Alcătuirea de ansamblu a construcţiilor 4.2
I
4.4.1. Aspecte de bază ale concepţiei de proiectare 4.2
4.4.1.1. Simplitate structurală 4.2
4.4.1.2. Redundanţa structurală 4.2
4.4.1.3. Geometria (configuraţia) structurii 4.3
4.4.1.4. Rigiditate şi rezistenţă la translaţie pe două direcţii 4.3
4.4.1.5. Rigiditate şi rezistenţă la torsiune 4.3
4.4.1.6. Acţiunea de diafragmă a planşeelor 4.3
4.4.1.7. Realizarea unei fundaţii (infrastructuri) adecvate 4.4
4.4.1.8. Condiţii referitoare la masele construcţiilor 4.4
4.4.2. Elemente structurale principale şi secundare în preluarea forţelor seismice 4.5
4.4.3. Condiţii pentru evaluarea regularităţii structurale 4.5
4.4.3.1. Aspecte generale 4.5
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.6
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.7
4.4.4. Condiţii pentru alcătuirea planşeelor 4.8
4.4.4.1. Generalităţi 4.8
4.4.4.2. Proiectarea la încovoiere 4.8
4.4.4.3. Conectarea planşeelor la elementele structurii laterale 4.9
4.4.4.4. Colectarea încărcărilor orizontale 4.9
4.4.4.5. Măsuri specifice în planşee cu goluri mari 4.9
4.4.5. Clase de importanţă şi de expunere la cutremur şi factori de importanţă 4.10
4.5. Calculul structurilor la acţiunea seismică 4.11
4.5.1. Generalităţi 4.11
4.5.2. Modelarea comportării structurale 4.11
4.5.2.1. Efecte de torsiune accidentală 4.12
4.5.3. Metode de calcul structural 4.12
4.5.3.1. Generalităţi 4.12
4.5.3.2. Metoda forţelor seismice statice echivalente 4.14
4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns 4.16
4.5.3.4. Metoda de calcul dinamic liniar 4.19
4.5.3.5. Metode de calcul neliniar 4.19
4.5.3.6. Combinarea efectelor componentelor acţiunii seismice 4.22
4.5.4. Calculul deformaţiilor 4.23
4.6. Verificarea siguranţei 4.24
4.6.1. Generalităţi 4.24
4.6.2. Starea limită ultimă 4.24
4.6.2.1. Aspecte generale 4.24
II
4.6.2.2. Condiţia de rezistenţă 4.24
4.6.2.3. Condiţii de ductilitate de ansamblu şi locală 4.25
4.6.2.4. Rezistenţa fundaţiilor 4.26
4.6.2.5. Condiţii de deplasare laterală 4.27
4.6.2.6. Rosturi seismice 4.27
4.6.3. Starea limită de serviciu 4.28
4.6.3.1. Generalităţi 4.28
4.6.3.2. Limitarea deplasării relative de nivel 4.28
4.7. Sinteza metodelor de proiectare 4.29
5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DE BETON 5.1
5.1. Generalităţi 5.1
5.1.1. Domeniu 5.1
5.1.2. Definiţii 5.1
5.2. Principii de proiectare 5.2
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2
5.2.2. Tipuri structurale şi factori de comportare 5.3
5.2.2.1. Tipuri structurale 5.3
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acţiuni seismice orizontale 5.3
Cadre, Sistem dual, Pereţi cuplaţi 5.3
5.2.3. Cerinţe de proiectare 5.4
5.2.3.1. Generalităţi 5.4
5.2.3.2. Condiţii de rezistenţă locală 5.4
5.2.3.3. Condiţii de ductilitate globală 5.4
5.2.3.4. Condiţii de ductilitate locală 5.7
5.2.3.5. Condiţii de redundanţă 5.8
5.2.3.6. Măsuri suplimentare 5.8
5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înaltă (H) 5.9
5.3.1. Condiţii referitoare la materiale 5.9
5.3.2. Condiţii geometrice 5.9
5.3.2.1. Grinzi 5.9
5.3.2.2. Stâlpi 5.9
5.3.2.3. Pereţi ductili 5.9
5.3.3. Eforturi de proiectare 5.10
5.3.3.1. Generalităţi 5.10
5.3.3.2. Grinzi 5.10
5.3.3.3. Stâlpi 5.10
III
5.3.3.4. Noduri de cadru 5.11
5.3.3.5. Pereţi ductili 5.11
5.3.3.6. Prevederi specifice pentru pereţi scurţi 5.12
5.3.4. Verificări la starea limită ultimă şi prevederi de alcătuire 5.13
5.3.4.1. Grinzi 5.13
5.3.4.2. Stâlpi 5.14
5.3.4.3. Pereţi ductili 5.16
5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie (M) 5.18
5.4.1. Condiţii referitoare la materiale 5.18
5.4.2. Condiţii geometrice 5.18
5.4.2.1. Grinzi 5.18
5.4.2.2. Stâlpi 5.18
5.4.2.3. Pereţi ductili 5.18
5.4.3. Eforturi de proiectare 5.18
5.4.3.1. Generalităţi 5.18
5.4.3.2. Grinzi 5.18
5.4.3.3. Stâlpi 5.18
5.4.3.4. Noduri de cadru 5.18
5.4.3.5. Prevederi specifice pentru pereţi ductili 5.19
5.4.3.6. Prevederi specifice pentru pereţi scurţi 5.19
5.4.4. Verificări la SLU şi prevederi de alcătuire 5.19
5.4.4.1. Grinzi 5.19
5.4.4.2. Stâlpi 5.19
5.4.4.3. Noduri de cadru 5.20
5.4.4.4. Pereţi ductili 5.20
5.5. Fundaţii şi infrastructuri 5.21
5.6. Efecte locale datorate interacţiunii cu pereţii de umplutură 5.21
5.7. Prevederi pentru proiectarea planşeelor de beton 5.23
6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DIN OŢEL 6.1
6.1. Generalităţi 6.1
6.1.1. Domeniul 6.1
6.1.2. Principii de proiectare 6.1
6.1.3. Verificarea siguranţei 6.2
6.2. Condiţii privind materialele 6.2
6.3. Tipuri de structuri şi factori de comportare 6.4
6.3.1. Tipuri de structuri 6.4
IV
6.3.2. Factori de comportare 6.5
6.4. Calculul structurii 6.5
6.5. Reguli pentru comportarea disipativă a structurilor 6.8
6.5.1. Generalităţi 6.8
6.5.2. Criterii de proiectare pentru structuri disipative 6.8
6.5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune şi/sau încovoiere 6.8
6.5.4. Reguli de proiectare pentru elemente întinse 6.9
6.5.5. Reguli de proiectare pentru îmbinări în zone disipative 6.9
6.5.6. Reguli de proiectare pentru şuruburile de ancoraj 6.10
6.6. Cadre necontravântuite 6.11
6.6.1. Criterii de proiectare 6.11
6.6.2. Grinzi 6.11
6.6.3. Stâlpi 6.12
6.6.4. Îmbinările grindă-stâlp 6.16
6.6.5. Îmbinările de continuitate ale stâlpilor 6.16
6.7. Cadre contravântuite centric 6.16
6.7.1. Criterii de proiectare 6.16
6.7.2. Particularităţi de calcul 6.17
6.7.3. Calculul diagonalelor 6.18
6.7.4. Calculul grinzilor şi stâlpilor 6.18
6.8. Cadre contravântuite excentric 6.20
6.8.1. Criterii de proiectare 6.20
6.8.2. Calculul barelor disipative 6.20
6.8.3. Elemente structurale care nu conţin bare disipative 6.23
6.8.4. Îmbinările barelor disipative 6.24
6.9. Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat 6.25
6.10. Reguli de proiectare pentru structurile metalice cu nuclee sau pereţi din beton armat şi pentru structuri duale 6.25
6.10.1. Structuri cu nuclee sau pereţi din beton armat 6.25
6.10.2. Structuri duale (cadre necontravântuite plus cadre contravânte) 6.25
6.11. Controlul execuţiei 6.25
7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR COMPOZITE 7.1
7.1. Generalităţi 7.1
7.1.1. Domeniu 7.1
7.1.2. Principii de proiectare 7.1
7.2. Materiale 7.2
V
7.2.1. Beton 7.2
7.2.2. Armătura din oţel 7.2
7.2.3. Oţelul structural ( rigid) 7.2
7.3. Tipuri de structuri şi factori de comportare 7.3
7.3.1. Tipuri de structuri 7.3
7.4. Acţiunea de diafragmă a planşeelor compozite 7.5
7.5. Proiectarea structurilor disipative compozite 7.5
7.5.1. Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite 7.5
7.6. Proiectarea cadrelor compozite necontravântuite 7.5
7.6.1. Prevederi generale 7.5
7.6.2. Calculul structural al cadrelor compozite 7.5
7.6.3. Supleţea pereţilor secţiunilor din oţel care alcătuiesc elementele compozite 7.6
7.6.4. Transferul de eforturi şi deformaţii între oţel şi beton 7.7
7.6.5. Grinzi compozite 7.8
7.6.5.1. Grinzi din oţel compozite cu plăci de beton armat 7.8
7.6.5.2. Grinzi compozite din beton armat cu armatura rigidă 7.11
7.6.6. Stâlpi compoziţi din beton armat cu armătură rigidă ( cu secţiunea din oţel total înglobată în beton ) 7.12
7.6.7. Stâlpi compoziţi din ţeavă umplută cu beton 7.13
7.6.8. Elemente compozite cu secţiunea din oţel parţial înglobată în beton armat 7.14
7.6.9. Nodurile cadrelor compozite disipative 7.14
7.7. Proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri centrice 7.16
7.8. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri excentrice 7.16
7.9. Proiectarea structurilor cu pereţi compoziţi 7.17
7.10. Proiectarea fundatiilor structurilor compozite 7.20
8 PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCŢII DE ZIDĂRIE 8.1
8.1. Generalităţi 8.1
8.1.1.Obiectul prevederilor 8.1
8.1.2. Documente de referinţă 8.2
8.1.3.Definiţii 8.2
8.1.4. Notaţii 8.2
8.2. Materiale 8.2
8.2.1. Elemente pentru zidărie. Domenii de utilizare 8.2
8.2.1.1. Caracteristicile elementelor pentru zidărie 8.3
8.2.1.2. Caracteristici mecanice, valori minime. 8.3
8.2.2.Mortare 8.4
VI
8.2.2.1. Tipuri de mortare 8.4
8.2.2.2. Caracteristici mecanice, valori minime 8.4
8.2.3. Ţeserea zidăriei 8.4
8.2.4. Betoane 8.5
8.2.5. Armături. 8.5
8.2.6. Alte materiale pentru armarea zidăriei 8.5
8.3. Construcţii cu pereţi structurali din zidărie 8.5
8.3.1. Tipuri din zidărie. 8.5
8.3.2. Condiţii de utilizare 8.5
8.3.3. Regularitate şi neregularitate geometrică şi structurală 8.8
8.3.4. Factori de comportare 8.8
8.4. Calculul seismic al construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie 8.9
8.4.1. Condiţii generale 8.9
8.4.3. Determinarea forţelor seismice de proiectare pentru pereţii structurali 8.10
8.5. Principii şi reguli generale de alcătuire specifice construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie 8.11
8.5.1.Condiţii generale 8.11
8.5.2.Alcătuirea suprastructurii 8.11
8.5.2.1.Pereţi structurali 8.11
8.5.2.2. Planşee 8.12
8.5.3. Proiectarea infrastructurii 8.13
8.5.3.1. Fundaţiile pereţilor structurali 8.13
8.5.3.2.Socluri 8.13
8.5.3.3.Pereţi de subsol 8.14
8.5.3.4.Planşee la infrastructură 8.14
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali din zidărie 8.15
8.5.4.1.Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali din zidărie nearmată
(ZNA) 8.15
8.5.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali din zidărie confinată
(ZC) 8.15
8.6.Verificarea siguranţei 8.16
8.6.1.Cerinţa de rezistenţă 8.17
8.6.1.1. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările în planul peretelui 8.17
8.6.1.2. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul peretelui 8.18
8.6.2.Cerinţa de rigiditate 8.18
8.6.3.Cerinţa de stabilitate 8.18
8.7.Calculul rezistenţei de proiectare pentru pereţii din zidărie 8.19
8.7.1.Prevederi generale de calcul. 8.19
8.7.2. Rezistenţa de proiectare a pereţilor la forţă axială şi încovoiere în planul peretelui 8.19
VII
8.7.2.1.Condiţii generale de calcul 8.19
8.7.3. Rezistenţa de proiectare a pereţilor structurali la forţă tăietoare 8.20
8.7.4.Rezistenţa de proiectare a panourilor din zidărie de umplutură 8.20
8.7.5.Rezistenţa de proiectare a pereţilor cuplaţi 8.20
8.7.6 Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median 8.21
8.8 Calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale în planul peretelui 8.21
8.8.1.Condiţii generale 8.21
8.8.2. Deformaţiile laterale ale pereţilor din zidărie 8.21
8.9. Cerinţe de calitate 8.22
8.9.1.Generalităţi 8.22
8.9.2.Controlul calităţii la proiectare 8.22
8.9.3. Asigurarea şi controlul calităţii la execuţie 8.22
9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN 9.1
9.1. Generalităţi 9.1
9.1.1. Domeniul de aplicare 9.1
9.1.2. Definiţii 9.1
9.1.3. Concepţia de proiectare 9.1
9.2. Condiţii privind comportarea structurală disipativă 9.2
9.3. Tipuri de structuri şi factori de comportare 9.2
9.4. Criterii de proiectare pentru structuri disipative 9.3
9.4.1. Reguli pentru elementele de îmbinare 9.3
9.4.2. Reguli pentru îmbinări 9.4
9.4.3. Reguli pentru diafragmele orizontale 9.5
9.5. Verificări de siguranţă 9.5
10. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE NESTRUCTURALE ALE
CONSTRUCŢIILOR 10.1

10.1. Generalităţi 10.1
10.1.1. Obiectul prevederilor 10.1
10.1.2. Subsistemul componentelor nestructurale 10.1
10.2. Cerinţe generale de performanţă seismică specifice CNS 10.2
10.3. Calculul seismic al componentelor nestructurale 10.4
10.3.1. Principii şi metode de evaluare a forţei seismice de proiectare pentru CNS 10.4
10.3.1.1. Metoda spectrelor de etaj 10.4
10.3.1.2. Metoda forţelor static echivalente 10.4
10.3.1.3. Coeficienţi de calcul pentru componentele nestructurale 10.6
VIII
10.3.2. Determinarea deplasărilor laterale pentru calculul CNS 10.8
10.4. Proiectarea seismică a componentelor nestructurale 10.8
10.4.1. Prinderi şi legături 10.8
10.4.1.1. Principii generale de proiectare 10.8
10.4.1.2. Calculul şi alcătuirea legăturilor între CNS şi elementele de rezemare 10.9
10.4.2. Interacţiuni posibile ale CNS 10.10
10.4.2.1. Interacţiunile CNS cu elementele/subsistemele structurale 10.10
10.4.2.2. Interacţiuni cu alte CNS 10.10
10.4.3. Proiectarea seismică a componentelor arhitecturale 10.10
10.4.3.1. Principii generale de proiectare 10.10
10.4.3.2. Reguli de proiectare specifice pentru componentele arhitecturale 10.10
10.4.4. Proiectarea seismică a instalaţiilor 10.14
10.4.4.1. Gruparea instalaţiilor în categorii seismice 10.14
10.4.4.2. Condiţii generale de proiectare pentru sistemele de instalaţii 10.15
10.4.4.3. Reguli de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente şi/sau subansambluri de instalaţii 10.16
10.4.5. Proiectarea seismică a echipamentelor electromecanice 10.18
10.4.5.1. Reguli generale de proiectare 10.18
10.4.6. Măsuri specifice pentru protecţia la acţiunea seismică a mobilierului din construcţii 10.18
10.4.6.2. Reguli generale de proiectare 10.19
10.5. Verificarea siguranţei CNS la acţiunea seismică 10.19
10.5.1. Generalităţi 10.19
10.5.2. Încărcări de proiectare 10.19
10.5.3. Deplasări de calcul 10.20
10.5.4. Reguli generale pentru verificarea siguranţei CNS la acţiunea seismică 10.20
10.5.5. Modele de calcul 10.21
10.6. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie 10.22
11. IZOLAREA BAZEI 11.1
11.1 Domenii 11.1
11.2 Definiţii 11.1
11.3 Cerinţe fundamentale 11.2
11.4 Criterii de îndeplinire a cerinţelor 11.2
11.5 Prevederi generale de proiectare 11.3
11.5.1 Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare 11.3
11.5.2 Controlul mişcărilor nedorite 11.3
11.5.3 Controlul mişcărilor diferenţiale ale terenului 11.4
IX
11.5.4 Controlul deplasărilor relative faţă de terenul faţă de terenul şi construcţiile înconjurătoare 11.4
11.6 Acţiunea seismică 11.4
11.7 Factorul de comportare 11.4
11.8 Proprietăţile sistemului de izolare 11.4
11.9 Calculul structural 11.5
11.9.1 Generalităţi 11.5
11.9.2 Calculul liniar echivalent 11.5
11.9.3 Calculul liniar simplificat 11.6
11.9.4 Calculul liniar modal simplificat 11.8
11.9.5 Calculul dinamic 11.8
11.9.6 Elemente nestructurale 11.8
11.10 Verificări la starea limită ultimă 11.8
ANEXE
ANEXA A Acţiunea seismică: definiţii şi prevederi suplimentare
ANEXA B Metode simplificate de determinare a perioadelor si formelor proprii de vibratie
ANEXA C Calculul modal cu considerarea comportarii spatiale a structurii
ANEXA D Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor
ANEXA E Procedeu de verificare a deplasării laterale a structurilor
ANEXA F Aspecte specifice ale alcatuirii elementelor din otel
ANEXA G Proiectarea plăcii din zona stâlpilor cadrelor composite
Nota Explicativă
X
1. GENERALITĂŢI
1.1. Domeniu de aplicare
1.1.1 Codul P100 se aplică la proiectarea clădirilor şi a altor construcţii de inginerie civilă în zone seismice. Codul P100 corespunde Eurocodului 8 (SR EN 1998–1:2004) din seria de coduri europene de proiectare structurală, în curs de elaborare. P100 reprezintă o versiune a prescripţiilor de proiectare seismică româneşti, care pregăteşte, printr-un efort paralel cu elaborarea celorlalte coduri structurale, realizarea unei ediţii complet integrată în sistemul prescripţiilor de proiectare europene, odată cu intrarea acestora în vigoare.
1.1.2 Aplicarea prevederilor codului P100-1 urmăreşte, ca în cazul unor
evenimente seismice, să asigure performanţe suficient de înalte ale
construcţiilor pentru:
– evitarea pierderilor de vieţi omeneşti sau a rănirii oamenilor;
– menţinerea, fără întrerupere, a activităţilor şi a serviciilor esenţiale pentru desfăşurarea continuă a vieţii sociale şi economice, în timpul cutremurului şi după cutremur;
– evitarea producerii de explozii sau a degajării unor substanţe periculoase;
– limitarea pagubelor materiale.
1.1.3 Construcţiile cu risc înalt pentru populaţie, cum sunt centralele nucleare, nu intră în domeniul de aplicare al lui P100-1.
1.1.4 P100 cuprinde numai acele prevederi suplimentare, care împreună cu prevederile codurilor destinate proiectării la alte acţiuni a structurilor din diferite materiale (de exemplu, de beton armat, din oţel, din zidărie, din lemn etc.) trebuie respectate în vederea protecţiei seismice a construcţiilor.
1.1.5 P100 – 1 : 2006 este partea de cod care se referă la proiectarea seismică a clădirilor şi a altor construcţii asimilabile (exemplu, tribune, estacade etc.).
Este împărţit în 10 capitole şi este completat de 6 anexe, după cum urmează:
– Capitolul (2) cuprinde cerinţele de performanţă esenţiale şi criteriile
pentru controlul îndeplinirii acestora la clădiri din zone seismice.
– Capitolul (3) prezintă metodele de reprezentare ale acţiunii seismice şi
pentru combinarea lor cu alte acţiuni.
– Capitolul (4) cuprinde reguli generale de alcătuire pentru clădiri, precum şi modelele şi metodele pentru calculul structural al clădirilor.
– Capitolul (5) cuprinde reguli specifice pentru structuri de beton armat
– Capitolul (6) cuprinde reguli specifice pentru structuri din oţel
1.1
– Capitolul (7) cuprinde reguli specifice pentru structuri compozite oţel –
beton
– Capitolul (8) cuprinde reguli specifice pentru structuri din zidărie
– Capitolul (9) cuprinde reguli specifice pentru structuri din lemn
– Capitolul(10) cuprinde cerinţele de bază şi regulile de proiectare a
elementelor nestructurale şi echipamentele adăpostite în clădiri
– Capitolul (11) cuprinde concepte şi reguli pentru izolarea seismică a bazei structurilor.
Anexele au următorul conţinut:
• Anexa A – Acţiunea seismică. Definiţii şi prevederi suplimentare.
• Anexa B – Metode simplificate de determinare a perioadelor şi formelor
proprii de vibraţie
• Anexa C – Calculul modal cu considerarea comportării spaţiale a
structurii
• Anexa D – Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor
• Anexa E – Procedee de verificare a deplasării laterale a structurilor
• Anexa F – Aspecte specifice ale alcătuirii elementelor din oţel
• Anexa G – Proiectarea plăcii grinzilor la rezemarea pe stâlpii cadrelor
compozite
În această secţiune se dau definiţii pentru noţiunile de bază utilizate în cuprinsul întregului cod.
Aceste definiţii se completează, atunci când este cazul, prin explicaţiile termenilor specifici fiecărui capitol date la începutul fiecăruia dintre acestea.
Termenii de utilizare generală se definesc astfel:
– Factor de comportare: Factor utilizat pentru a reduce forţele corespunzătoare răspunsului elastic ţinând cont de răspunsul neliniar al structurii. Depinde de natura materialului structural, tipul de sistem structural şi concepţia de proiectare.
– Metoda ierarhizării capacităţilor de rezistenţă: Metodă de proiectare în care unele componente ale sistemului structural sunt proiectate şi detaliate astfel pentru a permite disiparea energiei seismice prin deformaţii inelastice, in timp ce toate celelalte elemente structurale sunt proiectate sa aibă suficientă capacitate de rezistenţă pentru a nu depăşi limitele comportării elastice şi a permite dezvoltarea mecanismului de disipare de energie ales.
– Zonă disipativă (zonă critică sau zonă potenţial plastică): Parte a unei
structuri, unde se aşteaptă să se dezvolte deformaţii inelastice, înzestrată cu o capacitate ridicată de disipare a energiei.
– Structură cu răspuns inelastic (disipativă): Structura sau parte a unei
structuri, la care se aşteaptă să se dezvolte deformaţii inelastice, înzestrată cu o capacitate ridicată de disipare a energiei.
1.2
– Factor de importanţă şi de expunere la cutremur: Factor evaluat pe baza consecinţelor cedării structurale
– Structură cu răspuns elastic (nedisipativă): Structură proiectată să reziste la acţiuni seismice fără considerarea comportării inelastice (neliniare).
– Elemente nestructurale: Elemente, componente şi sisteme care nu sunt luate in considerare la proiectare seismica fie datorita lipsei de rezistenţă, fie datorită modului de conectare la structură.
– Elemente principale pentru preluarea forţei seismice: Elemente
componente ale sistemului structural supus la acţiuni seismice care sunt
considerate în calculul structural şi sunt proiectate si detaliate în concordanţă cu normele de proiectare seismică.
– Elemente secundare: Elemente care nu intră in componenţa sistemului
structural de rezistenţă la acţiuni seismice şi nu sunt proiectate si detaliate conform normelor de proiectare antiseismică, dar care trebuie astfel alcătuite încât să permită transmiterea încărcărilor gravitaţionale, atunci când structura este supusă la deplasările laterale impuse de cutremur.
1.2. Unităţi de măsură
(1) Se utilizează unităţile din Sistemul Internaţional (SR ISO 1000:1995).
(2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităţi
− Eforturi şi încărcări: kN, kN/m, kN/m2
− Masa: kg, t
− Masa specifică (densitate) : kg/m3, t/m3
− Greutate specifică: kN/m3
− Eforturi unitare şi rezistenţe: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
− Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
− Acceleraţii: m/s2
− Acceleraţia terenului: g (9.81 m/s2)
1.3. Simboluri
Simbolurile utilizate sunt cele date în Eurocode 8 (SR EN 1998 – 1:2004)
1.3.1. Simboluri folosite în capitolele 2 şi 3 şi anexa A
ag acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării terenului)
avg acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta verticală a mişcării terenului)
1.3
IMR intervalul mediu de recurenţă de referinţă al acţiunii seismice corespunzător calculului la starea limita ultimă
g acceleraţia gravitaţională
TB, TC, TD perioadele de control (colţ) ale spectrului de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraţiei terenului
β(T) spectru normalizat de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraţiei terenului
β0
factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale
T perioada de vibraţie a unui sistem cu un grad de libertate dinamică si cu răspuns elastic
Se(T) spectrul de răspuns elastic de acceleraţii pentru componentele orizontale ale acceleraţiei terenului
SDe(T) spectrul de răspuns elastic pentru deplasări
βv
(T) spectru normalizat de răspuns elastic pentru componenta verticală a
acceleraţiei terenului
TBv, TCv, TDv perioadele de control (colţ) ale spectrului de răspuns elastic pentru componenta verticală a acceleraţiei terenului
β0v factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei verticale
SVe(T) spectrul de răspuns elastic de acceleraţii pentru componenta verticală a acceleraţiei terenului
Tp perioada predominantă de vibraţie a terenului în amplasament
M magnitudinea Gutenberg-Richter
Mw magnitudinea moment
Sd(T) spectrul de proiectare pentru acceleraţii
q factor de comportare
γI factor de importanţă şi de expunere la cutremur
EPA acceleraţia efectivă de vârf a mişcării terenului
EPV viteza efectivă de vârf a mişcării terenului
EPD deplasarea efectivă de vârf a mişcării terenului
SA spectrul de răspuns pentru acceleraţii absolute
SV spectrul de răspuns pentru viteze relative
SD spectrul de răspuns pentru deplasări relative
VS viteza undelor de forfecare
VP viteza undelor de compresiune
VS viteza medie a undelor de forfecare ponderată cu grosimea stratelor profilului
hi grosimea stratului de teren i
VSi viteza undelor de forfecare pentru stratul de teren i
1.4
Tg perioada de vibraţie a pachetului de strate de teren
h grosimea totală a pachetului de strate de teren din amplasament
1.3.2. Simboluri folosite în capitolul 4
x e0 , distanţa între centrul de rigiditate şi centrul maselor măsurată în direcţiile de calcul selectate oy e

x r , rădăcina pătrată a raportului între rigiditatea la torsiune a structurii si rigiditatea laterală în direcţiile de calcul
y r
I γ factorul de imporţantă
s d deplasarea laterală ca efect al acceleraţiei seismice
e d deplasarea elastică sub încărcări seismice de proiectare
ν factor de reducere a valorii deplasării aplicat la starea limită de serviciu
q factor de reducere al forţei seismice
c factor de amplificare al deplasării elastice în calculul la starea limită de
rezistenţă
d E valoarea de proiectare a efectului acţiunii seismice (a efortului sau deformaţiei)
d R efort capabil de proiectare
θ coeficient de sensibilitate al deplasării relative de nivel
tot P încărcarea verticală totală de nivel în calculul la acţiuni seismice
tot V forţa tăietoare de nivel
h înălţimea de nivel
fd E valoarea de calcul a efectului acţiunii seismice (efortului, deplasării)
F ,G E efectul (efortul) încărcărilor neseismice asupra fundaţiei
Rd γ factor de suprarezistenţă
Δ lăţimea necesară a rostului între clădiri
e1i excentricitatea accidentală a masei de la nivelul “i” faţă de poziţia calculată a centrului maselor
Li dimensiunea planşeului perpendiculară pe direcţia acţiunii seismice
( ) 1 S T d ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul care conţine direcţia orizontală considerată
m masa totală a clădirii calculata ca suma a maselor de nivel i m
1.5
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia
Fi forţa seismică orizontală static echivalentă de la nivelul “i”
Fb forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului fundamental
si componenta formei fundamentale pe direcţia gradului de libertate
dinamică de translaţie la nivelul “i”
n numărul de niveluri al clădirii
mi masa de nivel
zi înălţimea nivelului “i” faţă de baza construcţiei considerată in model
j
ix F , forţele seismice la nivelul “i” în direcţia x, respectiv y, pentru subsistemul plan
j
j
iy F
ix F , forţele seismice la nivelul“i” în direcţia x, respectiv y, pentru modelul plan general
iy F
j
ix K , rigidităţile relative de nivel ale elementelor verticale care intră în
componenţa subsistemului plan j asociate direcţiei x, respectiv y, calculate considerând numai deplasările de translaţie ale planşeului indeformabil
j
iy K
j x , distanţe în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţia subsistemului plan în raport cu centrul de rigiditate de la nivelul “i”
j y
ix e , distanţe în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţiile deplasate ale forţelor seismice faţă de centrul de rigiditate
iy e
ix e0 , distanţe în direcţia x, respectiv y, dintre centrele de masă şi de rigiditate la nivelul“i”
iy e0
ix e1 , excentricităţile accidentale în direcţia x, respectiv y, la nivelul “i” iy e1
k m masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k
k T perioada proprie în modul propriu de vibraţie k
i k s , componenta vectorului propriu în modul de vibraţie pe direcţia gradului de libertate dinamica “i”
k
EE efectul acţiunii seismice (efort , deplasare)
EE,k efectul acţiunii seismice în modul k de vibraţie
Edx E , valoarea de proiectare a efectului aplicării mişcării seismice pe direcţia axelor orizontale x şi y, alese pentru structură,
Edy E
Edz E valoarea de proiectare a efectului aplicării mişcării seismice pe direcţia axei verticale z
i M1 moment de torsiune aplicat la nivelul “i”al structurii în jurul axei sale verticale
1.6
1.3.3. Simboluri folosite în capitolul 5
Ac aria secţiunii transversale a unui element de beton
AS1 armăturile de la partea inferioară a unei grinzi
AS2 armăturile de la partea superioară a unei grinzi
Ash aria totală de etrieri orizontali într-un nod grindă-stâlp
Asv aria totală de armătură verticală într-un nod grindă-stâlp
Awh aria totală a secţiunii orizontale printr-un perete
Hw înălţimea unui perete
ΣMRb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intră intr-un nod, orientate după direcţia analizată
ΣMRc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intră intr-un nod, orientate după direcţia analizată
Mi,d valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stâlpilor utilizate pentru calculul forţei tăietoare asociate plastificării
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil în grinzi la capătul i
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil în stâlpi la capătul i
NEd valoarea forţei axiale rezultată din calculul seismic al structurii
Vc forţa tăietoare de proiectare în stâlp
V’Ed forţa tăietoare în perete rezultată din calculul seismic al structurii
VEd forţa tăietoare de proiectare în perete
VEd,max forţa tăietoare maximă asociată plastificării, ce acţionează la capătul unei grinzi
VEd,min forţa tăietoare minimă asociată plastificării ce acţionează la capătul unei grinzi
Vjud forţa tăietoare de proiectare în nod
b lăţimea unei grinzi măsurată la partea inferioară
beff lăţimea de placă a unei grinzi „T” la faţa stâlpului
bc dimensiunea secţiunii transversale a unui stâlp
bj lăţimea de proiectare a nodului
bo lăţimea miezului de beton confinat într-un stâlp sau în elementele marginale ale unui perete
bw lăţimea inimii unei grinzi
bwo grosimea inimii unui perete
d înălţimea efectivă (utilă) a secţiunii elementului
dbL diametrul barelor longitudinale
dbw diametrul unui etrier
fcd valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune a betonului
fctm valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului
1.7
fyk valoarea caracteristică a limitei de curgere a oţelului
fyd valoarea de proiectare a rezistenţei la curgere a oţelului
fywd valoarea de proiectare a rezistenţei la curgere a armăturii transversale
hf grosimea plăcii la grinzi cu secţiune „T”
hjc distanţa dintre planurile extreme de armături din stâlp într-un nod grindă-stâlp
hjw distanţa dintre armăturile de jos şi cele de sus
hs înălţimea de etaj
hw înălţimea secţiunii transversale a unei grinzi
lcl înălţimea liberă a unui stâlp
lcr lungimea zonei critice
lw lungimea secţiunii transversale a unui perete
s distanţa dintre armăturile transversale
xu înălţimea zonei comprimate
α1 factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării primei articulaţii plastice în sistem
αu factorul de multiplicare a forţei seismice orizontale corespunzător formării mecanismului cinematic global
γRd factor ce ţine seama de efectul incertitudinilor legate de model în ceea ce priveşte valorile de proiectare ale eforturilor capabile utilizate la estimarea eforturilor de calcul, în acord cu principiul proiectării capacităţii de rezistenţă;
ţine seama de diferitele surse de suprarezistenţă
υ forţa axială determinată prin calcul seismic, normalizată prin Acfcd
ρ procentul de armare cu armătură întinsă
1.3.4. Simboluri folosite în capitolul 6
l deschiderea grinzii
MEd momentul încovoietor de proiectare rezultat din gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
MEd,E momentul încovoietor rezultat numai din acţiunea seismică
MEd,G momentul încovoietor din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
Mpl,RdA momentul plastic de proiectare al secţiunii
Mpl,RdB momentul plastic de proiectare al secţiunii
NEd forţa axială rezultată din gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
NEd,E forţa axială rezultată numai din acţiunea seismică
NEd,G efort axial din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
1.8
Npl, Rd efort axial plastic de proiectare al secţiunii
Rd rezistenţa unei îmbinări, corespunzătoare modului de solicitare la care este supusă
VEd forţa tăietoare rezultată din gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
VEd,E forţa tăietoare rezultată numai din acţiunea seismică
VEd,G forţa tăietoare din acţiunile neseismice conţinute în gruparea de încărcări care include acţiunea seismică
VEd,M valoarea forţei tăietoare asociată plastificării unei grinzi la ambele capete
Vpl,Rd forţa tăietoare plastică de proiectare a secţiunii
Vwp,Ed forţa tăietoare în panoul de inimă
Vwp,Rd rezistenţa la forţă tăietoare a panoului inimii (efort capabil)
e lungimea unei bare disipative
fyd valoarea de proiectare a rezistenţei la curgere a oţelului
fymax valoarea maximă a rezistenţei la curgere a oţelului
q factor de comportare
tw grosimea inimii secţiunii
tf grosimea tălpii secţiunii
Ω factor de multiplicare al eforturilor Med,E, NEd,E, Ved,E pentru proiectarea elementelor structurale nedisipative
α1 factorul de multiplicare al forţei seismice corespunzător apariţiei primei articulaţii plastice în sistem
αu factorul de multiplicare al forţei seismice corespunzător formării mecanismului cinematic global
γM factor parţial de siguranţă pentru o proprietate a unui material
γov factor de amplificare a limitei de curgere a materialului (suprarezistenţa)
δ săgeata grinzii la mijlocul deschiderii faţă de tangenta la axa grinzii la unul din capete
γs factor parţial de siguranţă pentru oţel
θp capacitatea de rotire plastică a articulaţiei plastice
λ valoarea adimensională a zvelteţei unui element
1.3.5. Simboluri folosite în capitolul 7
Aa, Ac, As aria de armătură , beton şi respectiv oţel rigid
AS şi AT armături suplimentare amplasate în placă în zona stâlpului
(AS armătura longitudinală şi AT armătura transversală)
1.9
bc lăţimea secţiunii stâlpului perpendiculară pe axa grinzii ,
beff lăţimea efectivă a plăcii din beton a grinzii din otel compozită cu placa
beff
+ lăţimea efectivă a plăcii din beton a grinzii din otel compozită cu placa în zona de moment pozitiv
beff
– lăţimea efectivă a plăcii din beton a grinzii din oţel compozită cu placa în zona de moment negativ
be1 şi be2 lăţimile efective parţiale ale plăcii situate deoparte şi de alta a axei grinzii
bf lăţimea tălpii elementului din otel
bo dimensiunea minimă a miezului din beton măsurată între axele etrierilor
c lăţimea aripii tălpii elementului din oţel
d înaltimea sectiunii din oţel dimensiunea exterioară maximă a secţiunii ţevii din oţel,
dbL diametrul barelor longitudinale
dbw diametrul etrierilor de confinare
E modulul de elasticitate ale oţelului
Ecm modulul de elasticitate al betonului pentru încărcări de scurtă durată
EI1 rigiditatea la încovoiere a grinzii din oţel compozite cu placa pentru zona de moment pozitiv cu luarea în considerare a lăţimii efective de placa
EI2 rigiditatea la încovoiere a grinzii din oţel compozite cu placa pentru zona de moment negativ cu considerarea armăturii din lăţimea efectivă de placă
fcd rezistenţa de calcul a betonului
fy rezistenţa caracteristică a oţelului
fyd rezistenţa de proiectare a oţelului
fydf rezistenţa de proiectare a oţelului tălpii
fydL rezistenţa de proiectare a oţelului armăturilor longitudinale
fydw rezistenţa de proiectare a oţelului armăturilor transversale
h înălţimea secţiunii elementului compozit
hb înălţimea secţiunii grinzii compozite
hc înălţimea secţiunii stâlpului compozit
Ia , momentul de inerţie al sectiunii de armătură
Ic momentul de inerţie al secţiunii brute din beton
Ieq momentul de inerţie echivalent al grinzii compozite
Is momentul de inerţie al secţiunii brute din oţel
l deschiderea grinzii
lcl înălţimea liberă a stâlpului.
lcr lungimea zonei critice a unui element compozit
le lungimea de înglobare a riglei de cuplare din oţel în perete
1.10
MEd momentul de proiectare
Mpl,Rd momentul capabil
NEd forţa axială de proiectare
Npl,Rd forţa axială capabilă la compresiune centrică
q factorul de comportare
s distanţa între etrieri
t grosimea peretelui ţevii,
tf grosimea tălpii elementului din otel
tw grosimea inimii elementului din otel
VEd forţa tăietoare de proiectare
VRd forţa tăietoare capabilă a elementului compozit
Vwp,Sd forţa tăietoare de proiectare a nodului
Vwp,Rd forţa tăietoare capabilă a nodului compozit
x/h înălţimea relativă a zonei comprimate din betonul grinzii compozite cu placa
αl factor de multiplicare al încărcărilor seismice de cod (în condiţiile păstrării constante a celorlalte încărcări de calcul) corespunzător formării primei articulaţii plastice în sistemul structural compozit.
αu factor de multiplicare al încărcărilor seismice de cod (în condiţile păstrării constante a celorlalte încărcări de calcul) corespunzător formării mecanismului complet de disipare in structura compozită.
νd forţa axială normalizată de proiectare a unui stalp compozit
1.3.6. Simboluri folosite în capitolul 8
Aasc aria armăturii din stâlpişorul comprimat
Asw aria armaturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forţei tăietoare
C*** marca blocului de zidărie
D lungimea diagonalei panoului de cadru
Eb modulul de elasticitate al betonului
Ez modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei
Ezc modulul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate
FEd(zu) forţa axială din diagonala comprimată a panoului de umplutură
corespunzătoare acţiunii seismice de proiectare;
FRd(zu) rezistenţa de proiectarea a panoului de umplutură
FRd1(zu) rezistenţa de rupere prin lunecare din forţă tăietoare în rosturile orizontale a panoului de zidărie de umplutură
FRd2 (zu) rezistenţa de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidărie de umplutură

1.11
FRd3(zu) rezistenţa de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate
Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple
Gzc modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate
Ib momentul de inerţie al secţiunii de beton a elementelor de confinare
Ist valoarea medie a momentelor de inerţie ale stâlpilor care mărginesc panoul
Iz momentul de inerţie al secţiunii de zidărie confinată
HW înălţimea peretelui
M**
marca mortarului
Mcap(sus), Mcap(jos) valorile rezistenţelor de proiectare la încovoiere la extremităţile grinzii de cuplare, sus şi jos;
MEd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui
MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale
MRd rezistenţa de proiectare la încovoiere în planul peretelui
MRxd1 rezistenţa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale
MRxd2 rezistenţa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile orizontale
NEd valoarea de proiectare a forţei axiale
NRd rezistenţa de proiectare la forţă axială
VEdu valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la încovoiere a secţiunii de zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, determinată ţinând seama de suprarezistenţa armăturilor;
VEd valoarea de proiectare a forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în domeniul elastic liniar;
Vg forţa tăietoare maximă în grinda de cuplare din încărcările verticale
Vgc rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a grinzilor de cuplare din pereţii cu goluri
VRd rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare
VRda rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median al peretelui cu inimă armată
VRdb rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton al peretelui cu inimă armată;
VRdz rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată;
VRd1 rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a panoului de zidărie confinată
1.12
VRd2 rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpişorul comprimat
VRd3 rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei
ag valoarea de proiectare a acceleraţiei terenului
g acceleraţia gravitaţională
bz grosimea totală a celor două straturi de cărămidă ale peretelui cu inima armată
d diametrul barelor din elementele de beton armat
fb rezistenţa caracteristică la compresiune a corpurilor de zidărie normal pe faţa rostului orizontal
fbh rezistenţa caracteristică la compresiune a corpurilor de zidărie paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui
fd rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei
fk rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei
fkd1 rezistenţa caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fkd2 rezistenţa caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale
fm rezistenţa medie la compresiune a mortar-betonului din stratul median al pereţilor din zidărie cu inimă armată
fvd rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei
fvd0 rezistenţa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
fvk rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei
fvk0 rezistenţa caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
fxd1 rezistenţa de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxd2 rezistenţa de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale
fyd rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat
h înălţimea liberă a peretelui
hef înălţimea efectivă a peretelui
hetaj înălţimea nivelului clădirii
hgol înălţimea golului din zidărie
hp înălţimea panoului de zidărie de umplutură
l deschiderea grinzii
lo lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feţele montanţilor)
lw lungimea peretelui
lc lungimea zonei comprimate a peretelui
lmin lătimea minimă a spaletului de zidărie la o secţiune compusă
lp lungimea panoului de zidărie de umplutură
1.13
m coeficientul conditiilor de lucru pentru zidărie (STAS 10109-82)
n numărul de niveluri al clădirii
q coeficientul de comportare
s distanţa între armăturile Asw
t grosimea peretelui de zidărie
tef grosimea efectivă a peretelui
tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată
tp grosimea panoului de zidărie de umplutură
x adâncimea zonei comprimate rezultată din ipoteza secţiunilor plane
xconv adâncimea convenţională a blocului eforturilor de compresiune
xechiv adâncimea echivalentă a zonei comprimate
xmax adâncimea maximă a zonei comprimate
γM coeficientul parţial de siguranţă pentru material
εm deformaţia specifică liniară maximă
ε deformaţie specifică liniară
εuz deformaţia specifică ultimă a zidăriei
εub deformaţia specifică ultimă a betonului
σ efort unitar normal
σd
efortul unitar de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform distribuită pe lungimea peretelui
θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidărie de umplutură
1.3.7. Simboluri folosite în capitolul 10
Eanc valoarea de proiectare a eforturilor secţionale din elementele de ancoraj
EEd,CNS valoarea de proiectare a eforturilor secţionale în componentele nestructrale
(CNS)
ERd,CNS rezistenţa de proiectare la eforturile secţionale în CNS
FCNS forţa seismică static echivalentă pentru CNS
H înălţimea medie a acoperişului în raport cu baza construcţiei
Kz coeficient care reprezintă amplificarea acceleraţiei seismice a terenului pe înălţimea construcţiei
La lungimea de ancoraj a elementului de prindere
1.14
MEd,CNS momentul încovoietor de proiectare pentru CNS şi prinderi
MRd,CNS rezistenţa de proiectare la încovoiere pentru CNS şi prinderi
NEd,CNS forţa axială de proiectare pentru CNS şi prinderi
NRd,CNS rezistenţa de proiectare la forţă axială pentru CNS şi prinderi
Ranc rezistenţa de proiectare la eforturile secţionale din elementele de ancoraj
VEd,CNS forţa tăietoare de proiectare pentru CNS şi prinderi
VRd,CNS rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare pentru CNS şi prinderi
X cota punctului superior de prindere al CNS de la nivelul “x”
Y cota punctului inferior de prindere al CNS de la nivelul “y”
ag valoarea de proiectare a acceleraţiei terenului
bst lăţimea panoului de sticlă;
cliber spaţiul dintre sticlă şi cadrul metalic
c1 spaţiul liber între marginile verticale ale sticlei şi cadru;
c2 spaţiul liber între marginile orizontale ale sticlei şi cadru.
D diametrul barei de prindere
daA, daB deplasările relative de nivel admisibile pentru construcţiile A şi B
dra (sticlă) deplasarea relativă de nivel care produce spargerea/căderea sticlei din peretele cortină sau din vitrină,
dr,CNS deplasarea relativă de nivel de proiectare pentru CNS
dsxA deplasarea construcţiei A, la nivelul “x”
dsyA deplasarea construcţiei A, la nivelul “y”
dsyB deplasarea construcţiei B, la nivelul “y”
fxd1 rezistenţa de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile
orizontale
fxd2 rezistenţa de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale
g acceleraţia gravitaţională
hetA, hetB înălţimile de etaj la construcţiile A şi B
hst înălţimea panoului de sticlă;
mCNS masa maximă a CNS în exploatare
qCNS coeficient de comportare al CNS
z cota punctului de prindere de structură a CNS;
βS
coeficient de amplificare dinamică al CNS
γCNS coeficientul de importanţă al CNS
γI
coeficientul de importanţă al construcţiei.
1.15
1.3.8. Simboluri folosite în capitolul 11
Keff rigiditatea efectivă a sistemului izolator în direcţia principală considerată, la o deplasare egală cu deplasarea de proiectare ddc
KV rigiditatea totală a sistemului izolator în direcţie verticală
Kxi rigiditatea efectivă pentru un element dat în direcţia x
Kyi rigiditatea efectivă pentru un element dat în direcţia z
Teff perioada fundamentală efectivă a suprastructurii corespunzătoare translaţiei orizontale, suprastructura fiind considerată un corp rigid
Tf perioada fundamentală a suprastructurii considerată încastrată la bază
TV perioada fundamentală a suprastructurii în direcţie verticală, suprastructura fiind considerată un corp rigid
M masa suprastructurii
Ms magnitudinea
ddc deplasarea de proiectare a centrului rigidităţii efective în direcţia considerată
ddb deplasarea totală de proiectare a unei unităţi izolatoare
etot,y excentricitatea totală în direcţia y
fj forţele orizontale la fiecare nivel j
ry raza de torsiune a sistemului izolator
(xi,yi) coordonatele unei unităţi izolatoare în raport cu centrul rigităţii efective
ξeff valoarea amortizării efective
1.16
2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CONDIŢII DE ÎNDEPLINIRE
2.1. Cerinţe fundamentale
(1) Proiectarea la cutremur urmăreşte satisfacerea, cu un grad adecvat de siguranţă, a următoarelor cerinţe fundamentale (niveluri de performanţă)
– cerinţa de siguranţă a vieţii
Structura va fi proiectată pentru a prelua acţiunile seismice de proiectare stabilite conform capitolului 3, cu o marjă suficientă de siguranţă faţă de nivelul de deformare la care intervine prăbuşirea locală sau generală, astfel încât vieţile oamenilor să fie protejate.
Nivelul forţelor seismice din cap. 3 corespunde unui cutremur cu intervalul mediu de recurenţă de referinţă IMR = 100 ani.
Notă : Nivelul de deformare structurală din apropierea prăbuşirii se asociază cu un cutremur mai rar, orientativ cu intervalul mediu de recurenţă de referinţă IMR = 475 ani.
În cazul construcţiilor cu alcătuire regulată şi corect detaliate, dacă sunt satisfăcute criteriile asociate cerinţei de siguranţă a
vieţii pentru un cutremur cu IMR = 100 ani, de regulă sunt satisfăcute şi cerinţele de prevenire a prăbuşirii pentru un cutremur cu IMR = 475 ani.
– cerinţa de limitare a degradărilor
Structura va fi proiectată pentru a prelua acţiuni seismice cu o probabilitate mai mare de apariţie decât acţiunea seismică de proiectare, fără degradări sau scoateri din uz, ale căror costuri să fie exagerat de mari în comparaţie cu costul structurii. Acţiunea seismică considerată pentru cerinţa de limitare a degradărilor corespunde unui interval mediu de recurenţă de referinţă de 30 de ani
(2) Diferenţierea siguranţei este introdusă prin clasificarea structurilor în diferite clase de importanţă şi de expunere la cutremur. Fiecărei clase de importanţă i se atribuie un factor de importanţă I γ . Diferitele niveluri de siguranţă se obţin multiplicând parametrii acţiunii seismice de referinţă cu factorul de importanţă.
Notă: Intervalele de timp la care se produc cutremurele, modul de manifestare al acestora, ca şi efectele lor asupra construcţiilor au un caracter imprevizibil, pronunţat aleatoriu. Din această cauză, eficienţa măsurilor de protecţie seismică prezintă un anumit grad de incertitudine şi poate fi judecată numai în mod statistic. Se are în vedere modul în care un eveniment seismic se încadrează în şirul de evenimente aşteptate pe anumite intervale de timp, inclusiv din punctul de
vedere al intensităţii, precum şi proporţia construcţiilor, afectate în diferite grade de avariere şi impactul care decurge, din punct de vedere social şi economic.
Din această cauză responsabilitatea pentru protecţia seismică a construcţiilor trebuie evaluată prin măsura în care se respectă prevederile codurilor de proiectare, execuţie şi de exploatare, şi nu prin prisma apariţiei, în cazul unei construcţii individuale, a unor urmări mai deosebite.
2.2. Condiţii pentru controlul îndeplinirii cerinţelor
2.2.1. Generalităţi
(1) Cu excepţia cazurilor menţionate explicit, proiectarea structurilor corespunzătoare nivelului de protecţie seismic oferit de aplicarea prezentului cod are în vedere un răspuns seismic cu incursiuni cu degradări specifice, în domeniul postelastic de deformare.
(2) Îndeplinirea cerinţelor fundamentale stabilite la pct. 2.1 se controlează prin verificările a două categorii de stări limită:
2.1
– Stări limită ultime, ULS, asociate cu ruperea elementelor structurale şi alte forme de cedare structurală care pot pune în pericol siguranţa vieţii oamenilor
– Stări limită de serviciu, SLS, care au în vedere dezvoltarea degradărilor până la un nivel, dincolo de care cerinţele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite.
(3) Pe lângă verificările explicite ale stărilor limită se vor lua şi alte măsuri specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a construcţiilor
(pct. 2.2.4).
(4) Condiţiile date în cod au caracter minimal obligatoriu şi nu sunt limitative.
2.2.2. Stări limită ultime
(1) Sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea de rezistenţă specificată în părţile relevante ale codului. Acest nivel de rezistenţă implică respectarea tuturor condiţiilor date
în cod pentru obţinerea capacităţii de disipare de energie necesară (ductilitate) în zonele proiectate special pentru a disipa energia seismică, numite zone disipative (sau zone critice).
(2) Se pot avea în vedere în unele situaţii (recomandabil în zone de hazard seismic
inferior) şi valori mai mari ale capacităţii de rezistenţă, decât cele corespunzătoare valorilor de proiectare a forţelor seismice, cu relaxarea corespunzătoare a măsurilor de ductilizare.
În cadrul codului se dau recomandări pentru asemenea soluţii alternative.
(3) Structura clădirii va fi verificată la stabilitatea de ansamblu sub acţiunea seismică de calcul. Se vor avea în vedere atât stabilitatea la răsturnare, cât şi stabilitatea la lunecare.
(4) Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative, efectele de ordinul 2.
(5) Se vor limita deplasările laterale sub acţiunile seismice asociate stărilor limită ultime de valori care:
(i) să asigure o marjă de siguranţă suficientă, a deformaţiei laterale a structurii, faţă de cea corespunzătoare prăbuşirii
(ii) să evite riscul pentru persoane pe care-l poate prezenta prăbuşirea elementelor nestructurale
2.2.3. Starea limită de serviciu (de limitare a degradărilor)
(1) Se va verifica dacă deplasările relative de nivel sub acţiuni seismice asociate acestei stări limită, sunt mai mici decât cele care asigură protecţia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.
2.2
2.2.4. Măsuri suplimentare
(1) Se vor alege, pe cât posibil, amplasamente favorabile în mediul natural şi în mediul construit, cu riscuri seismice minime.
Se vor evita, ca regulă generală, amplasamente cu proprietăţi geologice şi geotehnice cu influenţe potenţiale negative majore asupra cerinţelor şi răspunsului seismic structural
(2) Proiectarea va urmări realizarea unei conformări generale favorabile pentru comportarea seismică a construcţiei. Aceasta implică:
– alegerea unor forme favorabile în plan şi pe verticală pentru construcţie şi pentru structura ei de rezistenţă (vezi 4.4.3)
– dispunerea şi conformarea corectă a elementelor structurale şi a structurii în ansamblul ei, a elementelor de construcţie nestructurale, precum şi a echipamentelor şi instalaţiilor adăpostite de construcţie
– evitarea interacţiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între clădirile alăturate, între elementele structurale şi nestructurale (de exemplu, între elementele structurilor de tip cadru şi pereţii de umplutură), între construcţie şi materialul depozitat etc.
(3) Construcţia va fi înzestrată cu rigiditate laterală suficientă pentru limitarea cerinţelor seismice de deplasare.
(4) Proiectarea va avea ca obiectiv esenţial, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la acţiunea cutremurului de proiectare.
Acest deziderat presupune următoarele:
– dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate în domeniul postelastic (a zonelor “critice” sau “disipative”) cu prioritate în elementele care prin natura comportării posedă o capacitate de deformare postelastică substanţială, elemente a căror rupere nu pune în pericol stabilitatea generală a construcţiei şi care pot fi reparate fără eforturi
tehnice şi costuri exagerate
– zonele disipative trebuie să fie astfel distribuite, încât capacitatea de deformare postelastică să fie cât mai mare, iar cerinţele de ductilitate să fie cât mai mici; se va urmări evitarea concentrării deformaţiilor plastice în puţine zone, situaţie care antrenează cerinţe ridicate de ductilitate
– zonele disipative să fie alcătuite astfel încât să fie înzestrate cu capacităţi suficiente de deformare postelastică şi o comportare histeretică cât mai stabilă
– evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare şi prin alcătuirea constructivă adecvată a elementelor.
(5) Fundaţiile şi terenul de fundare vor prelua, de regulă, eforturile transmise de suprastructură, fără deformaţii permanente substanţiale. La evaluarea reacţiunilor se vor considera valorile efective ale rezistenţelor dezvoltate în elementele structurale (asociate
mecanismului structural de disipare de energie)
2.3
Rigiditatea fundaţiilor va fi suficientă pentru a transmite la teren, cât mai uniform posibil, eforturile primite la baza suprastructurii.
(6) Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci când este necesar, va lua în considerare interacţiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu clădirile învecinate.
Metodele de calcul vor fi diferenţiate din punct de vedere al complexităţii şi instrumentelor (programelor de calcul folosite) funcţie de complexitatea clădirii (caracterul ei, regulat sau neregulat), de regimul de înălţime, de zona seismică de calcul şi, de incertitudinile mai mari sau mai mici legate de caracteristicile acţiunii şi răspunsului
seismic.
(7) La execuţia construcţiilor se vor introduce în operă materiale cu proprietăţile celor prevăzute în proiect, calitate atestată conform prevederilor legale.
Se vor aplica tehnologii de execuţie în măsură să asigure realizarea în siguranţă a parametrilor structurali prevăzuţi.
(8) La proiectarea construcţiilor care pun probleme tehnice şi/sau economice
deosebite (construcţii de importanţă majoră, construcţii cu grad mare de repetabilitate, construcţii cu dimensiuni şi/sau cu caracteristici deosebite etc.) se recomandă elaborarea de studii teoretice şi experimentale vizând, după necesităţi, aprofundarea unor aspecte cum sunt:
– influenţa condiţiilor locale ale amplasamentului asupra cerinţelor seismice şi asupra răspunsului structural
– stabilirea, prin cercetări experimentale pe modele de scară redusă sau pe prototipuri în mărime naturală, a caracteristicilor de rezistenţă şi de deformabilitate, în diferite stadii de comportare, ale elementelor structurale şi ale structurii în ansamblu
– dezvoltarea şi aplicarea unor metode avansate de calcul în măsură să reflecte cât mai fidel comportarea structurii, evidenţiind evoluţia stărilor de solicitare pe durata cutremurului
Se recomandă instrumentarea clădirii cu aparatură de înregistrare a parametrilor acţiunii seismice pentru construcţiile din clasa I de importanţă – expunere la cutremur (vezi 4.4.5)
şi a clădirilor înalte, conform indicaţiilor din anexa A.
(9) În exploatarea construcţiilor se vor adopta măsuri de funcţionare şi de întreţinere, care să asigure păstrarea nediminuată a capacităţii de rezistenţă a structurii
Starea construcţiei va fi urmărită continuu în timp pentru a detecta prompt eventualele degradări şi a elimina cauzele acestora.
2.4
3. ACŢIUNEA SEISMICĂ
3.1. Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare
(1) Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismică, teritoriul României este împărţit în zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante şi pentru construcţii de importanţa specială se recomandă evaluarea locală a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale şi a studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare.
(2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a
acceleraţiei orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraţia terenului pentru proiectare”.
(3) Acceleraţia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zonă de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recurenţă de referinţă de 100 ani. Zonarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag în România, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicată în Figura 3.1 şi se foloseşte pentru proiectarea construcţiilor la starea limită ultimă.

►→ conţinut document complet (hărţi, tabele, grafice, formule de calcul): ►→Cod de proiectare seismica P100

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

cropped-justice-symbol-17612.jpg
►→HOME
***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:
architecture, literature, essays, philosophy, biographies
►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects music;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

(motor căutare: case tipizate, proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, căutare: proiect, arhitectura, iasi, proiectare, schite, planuri, locuinte, civile, case, iaşi, arhitect, inginer, structură, rezistenta, lemn, casă, proiect, planuri, schiţă, structurist, instalator, proiectant, locuinţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bisericească, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, cadastru, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, firmă, birou, caut) (prahova, ploieşti, iaşi, paşcani, dolj, craiova, constanţa, mangalia, bacău, cluj, suceava, vatra dornei, câmpulung, timiş, timişoara, argeş, piteşti, galaţi, bihor, oradea, braşov, mureş, neamţ, dâmboviţa, maramureş, baia, satu mare, buzău, olt, hunedoara, arad, vaslui, bârlad, botoşani, teleorman, sibiu, vâlcea, vrancea, gorj, alba, brăila, satu mare, caraş-severin, harghita, călăraşi, bistriţa-năsăud, mehedinţi, ilfov, giurgiu, ialomiţa, tulcea, sălaj, covasna)
free counters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: